Matiyu 12
1 Kubi kone na Yesu wa din cin nanya kunen nilarum liri na Sabbat. Kukpon da nono kadura me itunnan pucu nillarume nle.
În vremea aceea, Iisus mergea în ziua de Sabat prin lanurile de grâu. Discipolilor Săi le era foame și au început să culeagă căpățâni de grâu și să mănânce.
2 A farisawa yene nani, iworo Yesu ku, “Yene nono katafe din su nimon ile na icaun isu liri na Sabar ba.”
Dar fariseii, văzând aceasta, i-au spus: “Iată că discipolii tăi fac ceea ce nu este îngăduit să facă în ziua de Sabat.”
3 Yesu woro nani, “Ikuna belu iyerti ile na iwa yertin nimon ile na Dauda wasu a, na kukpon wa daghe, nin nale na awa di naghinua?
Dar El le-a zis: “N-ați citit ce a făcut David și cei ce erau cu el, când i-a fost foame?
4 Na awa piru nanya kilari Kutelle, aleu imonli nanan katwa kilari Kutelle, ile na iserin nworu ali ba, nan nale na awadi nanghinu, ule na uduka wa nazaghe nin le, nin nalenge na iwa di ninghe wang, uduka wa naza nani nin le, Uduke wa yinnin a Priesta ku nin le nmang?
cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinea de spectacol, pe care nu era îngăduit să o mănânce nici el, nici cei care erau cu el, ci numai preoții?
5 Tutung na isa yene nanya neyert, au liri na Sabat a Priest din nanzu Asabate ana asa usonani kulapi ba?
Sau n-ați citit în Lege că, în ziua Sabatului, preoții din templu profanează Sabatul și sunt nevinovați?
6 Bara nani meng belin minu, umong ulenge na na akatin kutii Kutelle di kikane.
Dar Eu vă spun că unul mai mare decât templul este aici.
7 Ndafo iyiru ilenge imone, 'Meng din pizuri nkunekune nayiari ana ma nakpizu nakpizu ba.' Na iwa ni anan sali kulapi kulapi ba.
Dar dacă ați fi știut ce înseamnă acest lucru: “Eu doresc milă, și nu jertfă”, nu i-ați fi condamnat pe cei fără vină.
8 Nanere gononit ame Cikilari liri na Sabatari.”
Căci Fiul Omului este Domnul Sabatului.”
9 Yesu suna kite udu nany kutii nlira mine.
A plecat de acolo și a intrat în sinagoga lor.
10 Kitene, umong uni wadduku, nin cara na una koto. A Farisawa tirino Yesu ku, i woro, “Ucaun i shin nin mong liri na Sabata?” Bara inan se kulapi kiti me.
Și iată că era acolo un om cu o mână uscată. L-au întrebat: “Este îngăduit să vindeci în ziua de Sabat?”, ca să-l acuze.
11 Yesu bele nani, ghari nanya mine, awadi nin kukam kurum, tutung kukam kone nnin deu nanya kuwu kucamcam liri na Sabat, na ama kifu kunin anutun ba?
El le-a zis: “Cine dintre voi are o oaie și, dacă aceasta cade într-o groapă în ziua de Sabat, nu se va apuca de ea și n-o va scoate afară?
12 Bara nani, na unit katin kukam nin tigo kiti Kutelle ba! Nanere nta, ucaun isu imon icine liri n Sabat.”
Cu cât este mai valoros atunci un om decât o oaie! De aceea este permis să faci binele în ziua de Sabat”.
13 Yesu woro nnite, “Nakpa ucarafe,” unite nakpa ucare, utunna ushino, uso ucine nafo uleli ucare.
Apoi i-a spus omului: “Întinde-ți mâna”. El a întins-o; și ea a fost refăcută întreagă, la fel ca cealaltă.
14 A Farisawa nuzu udas, itunna pizuru nimon ile na iba kifughe mun. Iwadin pizuru libau longo na iba ti imolughe.
Dar fariseii au ieșit și au uneltit împotriva lui, ca să-l nimicească.
15 Na Yesu nyino nani, a wonno kidowo kusari kurum, anit gbardang dofinghe, a shizuno nani nin tikonu mine.
Isus, aflând aceasta, s-a retras de acolo. L-au urmat mulțimi mari de oameni; și El i-a vindecat pe toți,
16 Awunno nani atuf na iwa belin umong ba.
și le-a poruncit să nu-L facă cunoscut,
17 Unan so kidegen, ilemon na iwa belin nnuun Ishaya unan liru nin nu Kutelle, nbellu,
ca să se împlinească ceea ce fusese spus prin profetul Isaia, care zicea
18 “Yene, kucin ning urika na nna fere; kinayi ning, urika na kibanayi ning din lanzu nmang me. Nma ti uruhu ning nanya me, ame manin bellu ushara kiti nanan salin bi.
“Iată robul Meu, pe care l-am ales, iubitul meu, în care sufletul meu este binevoitor. Voi pune Duhul Meu peste el. El va proclama dreptatea națiunilor.
19 Na ama fo kidowo ba, sa agilu nin liwui kang; na umong tutung ma lanzu liwui me libau libene ba.
El nu se va zbate și nu va striga, nici nu-i va auzi cineva vocea pe străzi.
20 Na awasa apuro kugosin ndiru likara ba; kinni ncin tutung na ama molu ba, se anin nutuno ushara unnasara.
El nu va rupe trestia zdrobită. El nu va stinge nici un fân care fumegă, până când va conduce justiția la victorie.
21 Alumai tutung mase likara nanya lissame.”
În numele Lui vor nădăjdui neamurile.”
22 Kube itunna ida nin mon unit kitin Yesu unan niduu nin nituri, agbergenu wadi nanya me. Ashino ninghe, unit unan niture nin niduwe yinno ulira akuru atunna nyenju kiti.
Atunci a fost adus la El un orb și mut, posedat de un demon, și L-a vindecat, astfel că orbul și mutul vorbea și vedea.
23 vat ligozin nanit wa yatinju inin woro, “Sa ulelere ma yitu usaun Daude?”
Toată mulțimea era uimită și zicea: “Oare poate fi acesta fiul lui David?”
24 Na Farisawa nlaza uliru nimon izikiki ilele, iworo, “Na unit ulele din nutuzunu agbergenu ba se nin yinnun Belzubab, usaun ngo nagbergenu.”
Dar fariseii, când au auzit, au zis: “Omul acesta nu scoate demoni decât prin Beelzebul, prințul demonilor.”
25 Yesu wa yiru nin kpilizu mine aworo nani, “Vat tigo tongo na tidi nin nivira nin litime wulu, tutung kokame kagbiri sa kilari kanga na adi nivira nin liteme ma yisunu ba.
Cunoscându-le gândurile, Isus le-a zis: “Orice împărăție împărțită împotriva ei însăși este dărâmată, și orice cetate sau casă împărțită împotriva ei însăși nu va rămâne în picioare.
26 Adi shitan din nutuzunu shitan ku, to adi nivira nin liteme. iyizari kipin tigo me ba yissunu?
Dacă Satana îl alungă pe Satana, el este dezbinat împotriva lui însuși. Cum va rămâne atunci împărăția lui în picioare?
27 Adi tutung ndin nutuzunu agbergenu nin yinnun Belzubal, nin yinnun ghari anan dortu mine din nutuzunu nani? Bara nani, ima sominu anan mawucu-wucu.
Dacă Eu, prin Beelzebul, scot afară demoni, prin cine îi scot copiii voștri? De aceea ei vor fi judecătorii voștri.
28 Adin tutun ndin nutuzunu nagbergenu nin Ruhu Kutelleri, to kipin tigo Kutelle nda nanya mine.
Dar dacă eu, prin Duhul lui Dumnezeu, scot afară demoni, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
29 Tutung iyizari unit ba piru kilari nnan nagang asu likiri nomon irika na adumun sa ucizunun teru nan nagaghe? Aning su likiri nimon nnite kilari me.
Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i jefuiască bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Atunci îi va jefui casa.
30 Ulenge na adi nin miba adi nivira nin mi, ulenge tutung na adin piture nin mi ba, unan musuzuri.
Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, și cine nu se adună cu Mine, risipește.
31 Bara nani ndin bellu minu vat nalapi nin nanzu lissa iba kusu anit mun, ama unanzu lissan Ruhu na iba kusu ba.
De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie va fi iertat oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului nu va fi iertată oamenilor.
32 Tutung vat nlenge na abele nlon ligulang kitenen Nsaun nit, ilele ima kusughe mun. Ama vat nlenge naa abele uliru nivira nin Ruhu ulau, na iba kusu alele ba, na nle uyii ba, ana nyii ulenge na udin cinu wang ba. (aiōn g165)
Oricine va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului, îi va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu-i va fi iertat, nici în veacul acesta, nici în cel viitor. (aiōn g165)
33 Sa ukyele kuca gegeme a iburi me yita gegeme, sa kyele kuce nanzang a iburi kuni yita nanzang.
“Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat, căci pomul se cunoaște după rodul lui.
34 Anung nono nabuni, tunda na idi nin likara lifacak, iba bellu imon icine nyizari? Bara unuzu nanya adadu liburari asa unu lira.
Voi, urmași ai viperelor, cum puteți, fiind răi, să vorbiți lucruri bune? Căci din belșugul inimii, gura vorbește.
35 Unit ulau unuzu filai kibinayi me asa anutuno imon icine, unit unan likara lifacak tutung unuzu filai kibinayi me asa anutuno ileli imon na idi facak.
Omul bun din comoara sa bună scoate lucruri bune, iar omul rău din comoara sa rea scoate lucruri rele.
36 Ndin bellu minu tutung, lirin shara, anit mani litul vat nliru unanzang ule na ina bellu.
Eu vă spun că orice cuvânt deșert pe care-l spun oamenii, vor da socoteală de el în ziua judecății.
37 Bara nanya nliru minere ima se ucinu, nanya nliru minere tutung ibase uteru.
Căci prin cuvintele voastre veți fi îndreptățiți, iar prin cuvintele voastre veți fi osândiți.”
38 Among anan niyerti nin na Farisawa kawa Yesu ku iworo, “Unan dursuzu, tidi ninsu tuyene kulap unuzu kitife.”
Atunci unii dintre cărturari și farisei au răspuns: “Învățătorule, vrem să vedem un semn de la Tine.”
39 Yesu kawa aworo nani, “Aji likara linanzang nin nanan funu din pizuru kulap. Ama na nkon kulap duku na iba ninani ba se kun Yunana unan liru nin nu Kutelle.
Dar El le-a răspuns: “Un neam rău și adulterin caută un semn; dar nu i se va da alt semn decât semnul proorocului Iona.
40 Bara Yunana wati ayiri atat nin nitik nitat nanya liburi fibo, nanere wang Usaun nnit bati ayiri atat nin nitik nitat kibinayi nyii.
Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele peștelui uriaș, tot așa și Fiul Omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului.
41 Anitin Ninivi ma yissunu kitin shara ninko kuji nanite, iba ti uteru nani. Bara iwa sun alapi mine nin lirun kpaduzun Yunana, manin yenen, umong nbun nin Yunana di kikane.
Bărbații din Ninive vor sta în picioare la judecată cu acest neam și îl vor condamna, pentru că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că cineva mai mare decât Iona este aici.
42 Ushono ngo kusarin nlime ma fitu liri nshara nin nanit nko kuje ati itere nani. Awa dak unuzu ligan nyii anan da lanza ubelen njijin Solomon, manin yeneng, umong nbun Solomon di kikane.
Împărăteasa Sudului se va ridica la judecata cu acest neam și-l va osândi, pentru că a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată, cineva mai mare decât Solomon este aici.
43 Asa uruhu unanzanghe nnuzu nanya nnit, asa ukatiza nitin salin nmyen npiziru shinu, adi na ase ba.
“Când un duh necurat iese din om, trece prin locuri fără apă, căutând odihnă, și nu o găsește.
44 Asa aworo, 'nma kpilu kilari ning na nna nuzu ku.' Adi a kpilla, ase kilari kane ikuzu kinin inin ceu kinin lau.
Atunci el spune: “Mă voi întoarce în casa mea de unde am venit.” Și când se întoarce, o găsește goală, măturată și pusă în ordine.
45 Amanin kpillu adi yiru ligowe ninghe nton tiruhu tinanzang tining kuzor na ti katinghe nin magunta, iba nin dak vat inin daso kikane. Ngisin lissosin nlele unite makatinu lin burne nin nanzang. Nanere bayitu nin ko kuje.”
Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decât el, intră înăuntru și locuiesc acolo. Ultima stare a acelui om devine mai rea decât prima. Tot așa va fi și cu această generație rea.”
46 Na Yesu wa dutu nliru nin ligozine, uname nin nuwname tunna iyisina ndas, iwa di npizuru nwo ilirin ninghe.
Pe când vorbea El încă mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să vorbească cu El.
47 Umong woroghe, “Yene, unafe nin nuwnafine yissin ndas, idin pizuru nwo ilirin ninfi.”
Cineva i-a zis: “Iată, mama ta și frații tăi stau afară și caută să vorbească cu tine.”
48 Yesu kawa aworo nani ulenge na abellinghe, “Ghari unanin? Ayagha tutung nuwna nin?”
Dar el a răspuns celui ce-i vorbea: “Cine este mama mea? Cine sunt frații mei?”
49 Atunna a nakpa ucara me udu kitin nono katwa me aworo, “Yene, kikane unaning nin nuwna ning!
El a întins mâna spre ucenicii Săi și a zis: “Iată mama Mea și frații Mei!
50 Bara vat nlenge na adin su imon kibinai Ncif ulenge na adi kitene kani, uleli unitere gwana ning kilime, nin kishono, a unaning.”
Căci oricine face voia Tatălui Meu, care este în ceruri, acela este fratele Meu, sora Mea și mama Mea.”
