Matiyu 11
1 Na Yesu wa malu uni nnono katwa me likure nan wabe kadura, a nya kikane cundu nanya Nigbiri udu ndursuzu nani tipinpin.
După ce a isprăvit Isus de a îndruma pe cei doisprezece ucenici ai Săi, a plecat de acolo ca să învețe și să propovăduiască în cetățile lor.
2 Na Yuhana nlaza kilari licin, kata ka na Kristi dumun, a to nono katwa me kadura inung naba.
Ioan, auzind în temniță despre faptele lui Hristos, a trimis doi din ucenicii săi
3 aworo nani, can idi woroghe, “Fere ule na udin cinu udake, sa tiso nca nmong?”
și I-a zis: “Tu ești Cel ce vine, sau trebuie să căutăm pe altul?”
4 Yesu kawa aworo nani, “Can idi belin Yuhana ku imon ilenge na ilanza iyene.
Isus le-a răspuns: “Mergeți și spuneți lui Ioan ce ați auzit și ce ați văzut:
5 Adu din sesu uyenju kiti, anan sali nabunu din cin, akutulu se ushinu, a turi din lanzu tutung, abi din fituzu nin lai, idin bellu anan sali nimon uliru ulau.
orbii își recapătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază și săracilor li se vestește o veste bună.
6 Unan mariari ule na ase imon ntirzu liti ning ba.”
Ferice de cel care nu găsește în mine nici un prilej de poticnire.”
7 Na ale anite nya libau mine, Yesu cizina ubelu ligonzine uliru litin Yuhana, “Inyaghari i do nyenje nanya kusho- ufunu nzunu nkpe myena?
Pe când se duceau aceștia, Isus a început să spună mulțimii despre Ioan: “Ce ați ieșit în pustie ca să vedeți? O trestie scuturată de vânt?
8 Ani inyaghari inuzu ndin yenje ndas- unit na ashono imon tigowa? Nanere, ale na idin sho imon tigo sosin nilari Tigo.
Dar voi ce ați ieșit să vedeți? Un om în haine moi? Iată, cei care poartă haine moi sunt în casele regilor.
9 Sa nyaghari ido idi yene ndase- unan liru nin nu Kutelle? Eh nbelin minu tutun, ukatin unan liru nin nu Kutelle.
Dar tu de ce ai ieșit afară? Ca să vezi un profet? Da, vă spun, și chiar mai mult decât un profet.
10 Ulengenere ame ule na iwa yertin litime, 'yenjen nma tu unan kadura ning nbun timuro mine, ulenge na ama ke udina ning nbun mine.'
Căci acesta este Cel despre care este scris: “Iată, trimit înaintea feței tale pe trimisul Meu, care îți va pregăti calea înaintea ta”.
11 Nbelin minu kidegene, vat nale na kumat nwani, na warum duku na akatin Yuhana unan shintu nanit nyen ba. Vat nani unit ubene kilari tigo kitene kani katinghe.
Adevărat vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu s-a ridicat nimeni mai mare decât Ioan Botezătorul; totuși, cel mai mic în Împărăția Cerurilor este mai mare decât el.
12 Unuzu nayirin Yuhana unan shintu nanit nmyen udak nene, kilari tigo kitene kani nneu nin fizu nayi, tutun anit anan fizu naye na bolu nin likara.
Din zilele lui Ioan Botezătorul și până acum, Împărăția Cerurilor suferă violențe și cei violenți o iau cu forța.
13 Bara vat anan liru nin nu Kutelle nin duka wa tizu amoro alau udakin Yuhana.
Căci toți profeții și Legea au profețit până la Ioan.
14 Andi tutung iyina userun nin, ulele amere Iliya, urika na awadi unan dak.
Dacă sunteți dispuși să-l primiți, acesta este Ilie, care va veni.
15 Ame ulenge na adinin natuf nlanzu, na alanza.
Cine are urechi de auzit, să audă.
16 Inyaghari nma batu ko kuje mun? Imasin nonoari navu nkasa, alenge nasa iso iyica atimine.
Dar cu ce să compar neamul acesta? Seamănă cu niște copii care stau în piețe, care strigă la tovarășii lor
17 Inin woro, 'tidin wulsu fi fishira na udin yizunu ba. Tiyita tiyom ana ugila ba.'
și spun: 'Noi am cântat la flaut pentru voi și voi n-ați dansat. Noi am plâns pentru voi, iar voi nu v-ați plâns'.
18 Bara Yuhana wadak, na awadi nli nimonli a aso nmyen narau ba iworo, 'adi nin kugbergenu.'
Căci Ioan nu a venit nici să mănânce, nici să bea, și ei spun: “Are un demon”.
19 Gono Kutelle wa dak, nli nimonli nin so nmyen narau iworu, 'Yeneng unan su kileu kikan, nin shituzu nso, udondong nanan sesun gandu nan nanan kulapi!' Ama njijing nse ubunku bara kata me.”
Fiul Omului a venit mâncând și bând și ei spun: 'Iată un om gurmand și un bețiv, prietenul vameșilor și al păcătoșilor!'. Dar înțelepciunea este justificată de copiii ei.”
20 Yesu cizina ukpaduzu nigbiri nirika asuzu imon izikiki ku, bara iwa nari uni nati.
Apoi a început să denunțe cetățile în care se săvârșiseră cele mai multe din faptele lui mărețe, pentru că nu se pocăiseră.
21 “Ukaito fe Corazin! Ukaitofe Betsaida! Nfo katwa kadidya kane na nnasu kiti mine, nwansu Ntyra nin Sidon, iwa ni ati nworsu, icino alapi mine nanyan najasi nimon nin tong.
“Vai de tine, Corazin! Vai de tine, Betsaida! Pentru că, dacă în Tir și în Sidon s-ar fi făcut în Tir și în Sidon lucrările mărețe care s-au făcut în voi, s-ar fi pocăit demult în sac și cenușă.
22 Bara nani, uma katinu anan Sidon ku nin Tire liri nshara Kutelle.
Dar vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru Tir și Sidon decât pentru voi.
23 Anung u Kaparnahum, idin yenju ima ghatinu minu udu kitene kane? Na nanere ba, ima tultun minu udu ukul sa ligan. Bara andi Nsodom iwa su nita nididya nanga na ina su anung ku, uwa dutuku udak kitimone. (Hadēs g86)
Tu, Capernaum, care te-ai înălțat la cer, te vei coborî în Hades. Căci, dacă s-ar fi făcut în Sodoma lucrările mărețe care s-au făcut în voi, ar fi rămas până astăzi. (Hadēs g86)
24 Uma yitu sheu ni nmyin Nsodom lirin shara nbun mine.
Dar Eu vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru țara Sodomei decât pentru voi.”
25 Kubi kone, Yesu woro, “ndi rufi, Ucif, Cikilari unan kitene kani nin kutyin, bara una nyeshe ilenge imone kiti na jijin nin nanan yiru, tutung umini na pun kiti nalenge na iyiru ba, nafo ninono ni bebene.
În vremea aceea, Isus a răspuns: “Îți mulțumesc, Tată, Doamne al cerului și al pământului, că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit copiilor.
26 Aee Ucif, nanere una tifi mang nyenjufe.
Da, Tată, pentru că așa a fost bineplăcut înaintea Ta.
27 Vat nimon inani ununzu Ncif ning. Tutung na umong yiru Usaune ba se Ucife, ana umong yiru Ucife ba se Usaune, tutung nin lenge na Usaune nyina aduroghe ame.
Toate lucrurile mi-au fost predate de Tatăl meu. Nimeni nu-L cunoaște pe Fiul, în afară de Tatăl; și nimeni nu-L cunoaște pe Tatăl, în afară de Fiul și de cel căruia Fiul vrea să i-L dezvăluie.
28 Dan kiti ning, vat anung ale na imin kutura kugetek, meng ma nimu ushinu.
“Veniți la Mine, voi toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.
29 Yaunang Kugbetu ning kiti mine imasu uyinnu kiti ning, bara ndi sheu nin kibinayi kimang, imanin se ushunu tilai mine.
Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.
30 Bara kugbetu ning sheu a kutura ning di getek ba.”
Căcijugul Meu este ușor și povara Mea este ușoară.”
