Markos 7
1 A farisawa so kiti kirum ligowe na Yisa, nan nadidye nyiru niyerte na iwa dak unuzun Urushalima.
Atunci s-au adunat la El fariseii și unii din cărturari, veniți de la Ierusalim.
2 Ba iyene among nan nya nono katwa me ili nimonli nin dinong nachara mine, wati na iwa kusu achara ba.
Când au văzut pe unii dintre ucenicii Săi mâncând pâine cu mâinile spurcate, adică nespălate, au găsit o vină.
3 (Bara na inung a Farisawa nan na Yahudawa vat, na idin li imonli ba se ikusu achara lau; na idin su avu nin kani kite ba, bara iwa seru nani kiti nakune minerẹ.
(Căci fariseii și toți iudeii nu mănâncă dacă nu-și spală mâinile și antebrațele, ținându-se de tradiția bătrânilor.
4 Andi a Farisawa nsa unuzun kasau, na asa ileo imonli ba se isulsuna. Tutung ti duka di nani ku gbardang to na idin dorte nin likara, nafo ukuzu tikop, ameleng, asu-nishik, umunu kitin lisosin linimolẹ wang.)
Ei nu mănâncă atunci când vin de la piață dacă nu se spală, și mai sunt multe alte lucruri pe care au primit să le țină: spălările paharelor, ale ulcioarelor, ale vaselor de bronz și ale canapelelor).
5 A Farisawa nan nadidyan yiru niyertẹ tirino Yisa ku, ''Iyaghari ta na nono katwa fe din dortu ugadu nakune ba, bara na idin li nimonli mine sa ukusu nachara?
Fariseii și cărturarii l-au întrebat: “De ce nu umblă discipolii tăi după tradiția bătrânilor, ci mănâncă pâinea lor cu mâinile nespălate?”
6 A woro nani, ''Ishaya unan liru nin nu Kutellẹ wa yertin gai kitene kinu ndortu liru Kutellẹ na idin su, 'Anit alele din sue liru nin na kpa tinu minere, a nibinayi mine yita piit ninmi.
El le-a răspuns: “Bine a proorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, cum este scris, 'Acest popor mă cinstește cu buzele lui, dar inima lor este departe de mine.
7 U dortu mine kuholari su unin, idin dursuzu tiduka nanitari, na un Kutellẹ ba.
În zadar se închină ei la Mine, învățând ca doctrine poruncile oamenilor.
8 Ina filin uduka Kutellẹ i nanin na kifo adadun ngadu nanit asirne.''
“Căci voi lăsați deoparte porunca lui Dumnezeu și vă țineți de tradiția oamenilor, spălând ulcioarele și paharele, și faceți multe alte lucruri de acest fel.”
9 A woro, i lanza nmang infillu duka Kutellẹ inan yinnọ udortu gadu!
El le-a zis: “Foarte bine că respingeți porunca lui Dumnezeu, ca să vă păstrați tradiția voastră.
10 Unnare Musa wa woro, na uchif fe nin nafighe ngogong, tutung urika na adin su uliru unanzang ayasa uchif nin nna, aba ku gbas.'
Căci Moise a zis: “Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”; și: “Cine vorbește de rău pe tatăl sau pe mama, să fie omorât”.
11 Anughe kuru iworo, ''Asa unit belle uchif me sa aname, vat ubunu urika na usere kiti nin kobaghari,'' (wati nworu, 'imon nni Kutlellẹri) -
Dar voi ziceți: “Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: “Orice folos pe care l-ai fi putut primi de la mine este Corban””, adică dat lui Dumnezeu,
12 na asa iyinna asu uchifi me sa uname katwa ba.
“atunci nu-i mai permiteți să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa,
13 Idin tizu uduka Kutellẹ shogo-shogo bara udortu timin ti duka idimun. Nan nimon gbardan irika na idin sue.''
anulând cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră pe care ați transmis-o”. Voi faceți multe lucruri de acest fel”.
14 Ayichila ligozin nanite aworo ani, ''Lanzanni, vat mine, ikuru iyinin.
A chemat toată mulțimea la Sine și le-a zis: “Ascultați-mă cu toții și înțelegeți.
15 Na imon nnuzun dasari irika na idin pichu nan nya kidowong nit din nanzughe ba. Imon irika na idin nuchu nan nya nutere din nanzughe.
Nu este nimic din afara omului care, intrând în el, să îl spurce; dar lucrurile care ies din om sunt cele care îl spurcă pe om.
16 Vat urika na adinin natuf nlanzun liru na alanza.''
Dacă are cineva urechi de auzit, să audă!”
17 Nene kube na Yisa wa chin ligozin nanite a pira kilari, anan katwa me tiringhe tigoldo tone. Yisa woro,
După ce a intrat într-o casă, departe de mulțime, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceea.
18 ''Anung wang dunani sa uyinnue? Na anung yene nwo vat nimon ile na ipira unit unuzun ndas na inare din nanzughe ba,
El le-a zis: “Sunteți și voi fără pricepere? Nu vă dați seama că tot ceea ce intră în om din afară nu-l poate spurca,
19 bara na iwaya ipira nan nya kibinayi ba, asa ipira nan nya liburu me, idi tolu itunna idi nuzu kitin tin das (npunju).''
pentru că nu intră în inima lui, ci în stomac, apoi în latrină, ceea ce face ca toate alimentele să fie curate?”
20 A woro, “Imon irika na idin nuchu daga nanya nit usurneri din nanzughe.
El a răspuns: “Ceea ce iese din om, aceea spurcă omul.
21 Bara nan nya kibinayin nit usurneri, makpilizu-kpilizun magunta din nuchu ku, unozu nin nin nawani sa nalililme, likiri, umolsu nanit,
Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, adulterele, păcatele sexuale, crimele, furturile,
22 unozu nin wani nilugma sa gakilime nilugma, kunannizi, umagunta, usali kidegen, usu nlazun mang, tinanayi nin linbu nmong, ufiu liti, tilalang.
poftele, răutatea, înșelăciunea, poftele, ochiul rău, blasfemia, mândria și nebunia.
23 Vat nimon magunta ilele din nuchu nan nya liburin nitari, inare din nanzu unit.
Toate aceste lucruri rele vin dinăuntru și îl spurcă pe om.”
24 A fita kikane a gya udu kusarin Sur nin Sidon. A pira nkan kilari bara na awa dinin su umun yinin aduka ba, bara nani na awa yenshin ba.
De acolo s-a sculat și a plecat în ținutul Tirului și al Sidonului. A intrat într-o casă și n-a vrut să știe nimeni, dar n-a putut scăpa de observație.
25 Na nin dandaunu umong uwani na kashune wadi nin nagbergenu uwani une lanza ubeleng Yisa adah ada deu na bunun me.
Căci o femeie a cărei fetiță avea un duh necurat, auzind de el, a venit și s-a aruncat la picioarele lui.
26 Uwani une ushono hẹllen iyawa ri unuzu surofinikiya, a fuu ye acara anutun agbergene nanyan shune me.
Femeia era o greacă, siro-feniciană de rasă. Ea l-a implorat să alunge demonul din fiica ei.
Dar Isus i-a zis: “Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu se cuvine să iei pâinea copiilor și să o arunci la câini.”
28 Iwa kifo munu idomun kiti nagoh, na iwah fya ayi mine kifene nile imon na iba bellu ba. Ka na iba bellu nkoni kube amon nanyan nkoni kube, ille imon na iba bellu ima nie munu; na nughere masu ulire ba, nfip Kutellẹari. Gwana banii gwana me imollu, uchif nin gono me. Nono ba fiu nibineyi nachif mine bara imolsu nanin. Anit vat ba naari munu bara lissanni. Amma ule na a ba tere, kibinai me aba se ulai.
Dar ea i-a răspuns: “Da, Doamne. Totuși, chiar și câinii de sub masă mănâncă firimiturile copiilor.”
29 A woro, “Bara na ubenle nani, can fi. Ku gbergene in nuzu nanyan nshono fe.”
El i-a zis: “Pentru această vorbă, du-te. Demonul a ieșit din fiica ta.”
30 Uwane kpilla Kilari adi se gone nọn kitenen nkomi, kugbergene nuzu.
Ea s-a dus la casa ei și a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieșise.
31 Tutung anuzu kusarin Tyre, akatan Sida udak kurawan Galili, vat udu Kusarin Dikafoli.
A plecat din nou de la hotarele Tirului și ale Sidonului și a ajuns la marea Galileii, trecând prin mijlocul ținutului Decapolei.
32 I daghe nin mon unan nituri, unan sali nbellun liru gegeme, ifoghe acara a tarda kuture acara ulau me.
I-au adus pe unul care era surd și avea o împiedicare în vorbire. L-au rugat să pună mâna pe el.
33 A nuzu ninghe nanya ligozin nanite udu kusari kurum a dudo atufe nin ticin me, atufuno attaf, a dudo lilem me.
L-a luat la o parte de la mulțime, în particular, și i-a băgat degetele în urechi; apoi a scuipat și i-a atins limba.
34 A ghantina izi kitene kani, aceu kibinai a woronghe, “ifafattha,” nworo, “puno”
Privind spre cer, a suspinat și i-a zis: “Ephatha!”, adică: “Deschide-te!”.
35 Na nin dodonu ba atufemme puno alanza, ikala ile imong na kese lilem me atuna nliru gegeme.
Imediat i s-au deschis urechile, i s-a eliberat impedimentul limbii și a vorbit limpede.
36 A wuno nani atuf na iwa belin umonba. Illeu ubun mbellu nimong na a kpada nani na iwa belin ba.
El le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult o vesteau.
37 I su umamaki kang, nin nille imong na iyene, ibelle, “A su kanta gegeme. Atah kuturi alanza unan saling bellu nliru lirina.”
Ei au fost uimiți peste măsură, spunând: “A făcut toate lucrurile bine. El îi face chiar și pe surzi să audă și pe cei muți să vorbească!”
