Markos 15
1 Nin shantu kiti nin kui dinding, adidya kutin nlira, nan nalcu kuna, nan nanan niyert a-a vat an lisosin tere tinu, itere Yisa inya ninghe idi nakpa Bilatus ku.
Îndată de dimineață, preoții cei mai de seamă, împreună cu bătrânii, cărturarii și tot consiliul, s-au sfătuit, au legat pe Isus, L-au dus și L-au predat lui Pilat.
2 Bilatus tinighe, “Fere ugo na Yahudawe?” a kawaghe, “U belle nane re.”
Pilat l-a întrebat: “Ești Tu regele iudeilor?”. El a răspuns: “Așa spui tu”.
3 A didya kutin nlire dunjo tinu gbardang kitenne Yisa.
Preoții cei mai de seamă L-au acuzat de multe lucruri.
4 Bilatus kuru atiringhe, “Na ukawa ba? Lanza tipinpin tongo na idin bellu litife?
Pilat l-a întrebat din nou: “Nu ai răspuns? Vezi câte lucruri depun împotriva ta!”
5 Na Yisa nkuru akawa Bilatus ku Ulliru ba, imone na Bilatus ku umamaki.
Dar Isus n-a mai răspuns nimic, așa că Pilat s-a mirat.
6 Kubi idi Bilatus asa bunku nani kucin kurum, urika na inin tiringhe.
Și la sărbătoare le dădea drumul la un prizonier, pe oricine îi cereau.
7 Nan nya nanan licinne among waduku anan firu nnun, nan nya nanan nfiru nune lisa nmong wa di Barabas.
Era unul numit Baraba, legat împreună cu tovarășii săi de insurecție, oameni care, în timpul insurecției, săvârșiseră o crimă.
8 Ligozin nanite da kitin Bilatus i woroghe a sü nani imonghe na amene nsue.
Mulțimea, strigând cu voce tare, a început să-i ceară să facă pentru el ceea ce făcea întotdeauna pentru ei.
9 Bilatus kawa nanin a woro, “I dinin nsu nsun minu ugoh na Yahudawa?”
Pilat le-a răspuns: “Vreți să vi-l eliberez pe Regele iudeilor?”
10 Awa yinin bara ivirari nta adidya kutin nlira da nin Yisa kitime.
Pentru că a înțeles că preoții de seamă l-au predat din invidie.
11 Adidya kutin nlira tula ligozin nanite Ighantin tiwui ibellinghe idinin su ibunku nanin Barabasari ku.
Dar preoții cei mai de seamă au stârnit mulțimea, ca el să le elibereze în schimb pe Baraba.
12 Bilatus kawa nanin tutung aworo, “Nene yaghari nba ti nin goh na Yahudawe?”
Pilat i-a întrebat din nou: “Ce să fac atunci cu cel pe care voi îl numiți Regele iudeilor?”
13 Ikuru ighantina tiwui, “Kotinghe kitene kucha!”
Și au strigat din nou: “Răstignește-L!”
14 Bilatus woro nani, “Iyapin imon inanzanghari atah?” Ikuru ighantina tiwuiye, “Kotinghe.”
Pilat le-a zis: “Ce rău a făcut?” Dar ei au strigat foarte tare: “Răstignește-L!”
15 Bilatus wa yita nin su a nonko anite nibineyi, a bunku nani Barabas ku. Na a kpizo Yisa ku anin nakpa nanin ame idi kotinghe.
Pilat, vrând să mulțumească norodul, i-a dat drumul lui Baraba, iar pe Isus, după ce l-a biciuit, l-a dat spre răstignire.
16 Anan techu natino pira ninghe nanya kutii lipitin, inin yicilla lipitin nan techu natino.
Soldații l-au dus în curtea care este pretoriul și au chemat toată cohorta.
17 Ishono Yisa ku kultuk kudya, i peu imart itaghe liti.
L-au îmbrăcat cu purpură; și i-au împletit o coroană de spini, pe care i-au pus-o.
18 Ichizina ulisuzughe, “i lisofi ugo na Yahudawa!”
Au început să-l salute: “Slavă, rege al iudeilor!”.
19 I kpeghe liti nin likpu, i titizinghe ataf. Izazinghe, itumuzunghe.
I-au lovit capul cu o trestie, l-au scuipat și, plecându-și genunchii, i-au adus omagiu.
20 Na iwa malu usughe liyong, ikalaghe kultuk kudyawẹ, ikpilla i shonghe kunme. I gya ninghe uchin din kotinghe.
După ce și-au bătut joc de el, i-au luat mantia de purpură și i-au pus hainele lui. L-au dus afară ca să-l răstignească.
21 Ita umong unan katu ayauna kucha nkotunẹ gbas, ulenge na awa nuzu kagin gbiri, lisame Simion kunan Kirawani (uchiffin Alexander nin Rufus).
Și au silit pe unul care trecea pe acolo, venind de la țară, Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să meargă cu ei, ca să-și poarte crucea.
22 Anan techu natino da nin Yisa nkankiti na idin sumun u Golgotha (kikanga na idin yicu skull).
L-au dus la locul numit Golgota, care înseamnă, fiind interpretat, “Locul unui craniu”.
23 Iketilne nmyen inabi nin myrrd inaghe anari usonẹ.
I-au oferit să bea vin amestecat cu smirnă, dar el nu l-a luat.
24 Ikotinghe kucha inin koso imon me isu maferu feru natimine kitene nimon me iyinin kome kusareri kogha mase.
L-au răstignit, I-au împărțit hainele Lui și au tras la sorți ce să ia fiecare.
25 Kubi nikoro itat nin kulelenghari iwa kotinghe.
Era ceasul al treilea când L-au răstignit.
26 I yertine kulap I tafaghe kuchẹ un bellu kulapi me, “UGOH NA YAHUDAWA.”
Și peste el era scrisă supranumele acuzării: “REGELE IUDEILOR”.
27 Iwa kotinghe ligo nin nakiri a waba, uwarum nchara ulime, uwwarum nchara ugule.
Împreună cu El au răstignit doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
28 Ulire na iwa su nanya niyertẹ kullo ulenge na iwa bellinng (Imunughe ligowe na nan kulapi).
S-a împlinit Scriptura care zice: “A fost socotit împreună cu călcătorii de lege”.
29 Alle na iwa din katizu libauwe zoguzoghe, izullu atimine mine idin du “Aha” fe ulle na uba turnu Kutin nlira ukuru ukẹ kunin nanya nayiri attat,
Cei ce treceau pe acolo Îl huleau, clătinându-și capetele și zicând: “Tu, care ai distrus templul și l-ai zidit în trei zile,
30 bollo litife utolu kitene kuche!”
mântuiește-te și coboară-te de pe cruce!”
31 Nanere wang adidya kutin lira wa dighe liyong ligowe nan nanan niyerte iworo, “Ana tuchu among amini ndari utuchu litime.
La fel și preoții cei mai de seamă, care își băteau joc între ei împreună cu cărturarii, ziceau: “A mântuit pe alții. El nu se poate salva pe sine însuși.
32 Na Kristi, ugoh Isaraila tollu kitene kuchan kotine, tinan yene tiyinna.” Allenge na iwa kotin nani ligowe billighe uliru unanzang.
Hristosul, Împăratul lui Israel, să se coboare acum de pe cruce, ca să-l vedem și să-l credem.” Cei care au fost răstigniți împreună cu el l-au insultat și ei.
33 Kubi kun tochin, kiti tinna kisirou vat udu ikoro in tir.
Când a venit ceasul al șaselea, a fost întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
34 Nin fikoro fin tire Yisa tina ghatina liwui, “Eloi, Eloi, Lama Sabatani?” Ulle na ukpliwe nworo, “Kutellẹ nin, Kutellẹ nin, inyagharin ta usuni?”
La ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: “Eloi, Eloi, lama sabachthani?”, ceea ce înseamnă, fiind interpretat: “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”
35 Among na iwa yisin kupowe lanza inin woro, “Lanzang adi yichu Iliya ku.”
Unii din cei ce stăteau acolo, auzind, au zis: “Iată, cheamă pe Ilie.”
36 Umong tah uchum adi shintin usoso nmyen mi gbalala, ata likpu, anakpaghe asono. Unite woro, “Nati yene sa Iliya ba da toltinghe.”
Unul a alergat și, umplând un burete plin de oțet, l-a pus pe o trestie și i-a dat să bea, zicând: “Lasă-l în pace. Să vedem dacă vine Ilie să îl dea jos”.
37 Yisa ghatina liwui ata kuchulu atinna aku.
Isus a strigat cu glas tare și și-a dat duhul.
38 Kuzeni kongo na kuwa kese kiti kilau kutï nlire tinna kujarta tiba unuzu kitene unuzu kitene uda dak kadas.
Voalul templului s-a rupt în două, de sus până jos.
39 Na unan chawe na awa yising in yenju Yisakun yene aku nani, aworo, “Kidegen unit ulele gono Kutellẹri.”
Când centurionul, care stătea vizavi de el, a văzut că a strigat așa și că și-a dat ultima suflare, a zis: “Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
40 Among awani wang wa yisin npït idin yenjẹ. Nanya mine Maremu Magadaline, Maremu (unan Yakubu ubene nin Yoses), a Solomi.
Erau și femei care priveau de departe, printre care Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic și a lui Iose și Salomeea,
41 Kube na awadi in Galili iwa dofinghe isuzughe katah. Among awani gbardang wa da ninghe Urushalima.
care, când era în Galileea, L-au urmat și Îi slujeau, și multe alte femei care s-au suit cu El la Ierusalim.
42 Na kuleleng nta, bara lire wadi lirin kye kitiari, wati liri kafin lin na Sabat,
Și când s-a făcut seară, fiindcă era ziua pregătirii, adică ziua dinaintea Sabatului,
43 Yusufu kunan Armatiya da kite, awa di umong udyawa nanya nanan kutï nlira, ulle na awadin cha ntollu kilari tigoh Kutelle. A tah ayi akone ado adi tiring kidowo Yisa kitin Bilatus.
a venit Iosif din Arimateea, un sfetnic de seamă, care și el însuși aștepta Împărăția lui Dumnezeu. A intrat cu îndrăzneală la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
44 Bilatus lanza umamaki nworu Yisa mal ku; ayichila unan chawe atiringhe sa Yisa mal ku.
Pilat a fost surprins să audă că era deja mort; și chemând centurionul, l-a întrebat dacă era mort de mult timp.
45 Na awa lanza kitin na chawa Yisa nmal bku, a na Yusufu ku kidowe.
Când a aflat de la centurion, i-a dat trupul lui Iosif.
46 Yusufe wadi amal seru kumalti. A toltighe kitene kuchẹ a techeghe nya kumaltẹ, adi nonkoghe nanya na tala. Ma anin yillino kutala a tursu kibullung kiseke mun.
Acesta a cumpărat o pânză de in și, coborându-l, l-a înfășurat în pânză de in și l-a pus într-un mormânt care fusese tăiat într-o stâncă. A rostogolit o piatră la ușa mormântului.
47 Maremu Magdaline nin Maremu unan Yoses yene ki kanga na ikasa Yisa kuku.
Maria Magdalena și Maria, mama lui Iose, au văzut unde fusese pus.
