Luka 6
1 Na iwa di lirin Nassabath na Yesu wadin cin nanya kunen ni leu acurmye wadin nkulu nati ni leu, ipara na cara mene ituna nlee.
În al doilea Sabat după cel dintâi, el mergea prin lanurile de grâu. Discipolii lui culegeau căpățânile de grâu și mâncau, frecându-le în mâini.
2 Amon nanya na Farisiyawa woro, “Inyari ita idin nsu nilemong le na i caun isu liri na Sabbth ba?”
Dar unii dintre farisei le-au spus: “De ce faceți ceea ce nu este permis să faceți în ziua de Sabat?”
3 Yesu kauwa nani a woro, “Na anung na karanta imung ile na Dauda wasu kube na wa lazan kukpong, ligowe nan nanit na iwa di nanghe?
Isus le-a răspuns: “N-ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el,
4 Awa piru kilari Kutelle, ayira uburodi ule na iwa ceu a leu umon nanya ukuru ama alenge na imadi ligo we nan ghe un na priestari cas ile.”
cum a intrat în casa lui Dumnezeu, a luat și a mâncat pâinea de sărbătoare și a dat și celor ce erau cu el, care nu se poate mânca decât numai pentru preoți?”
5 Anin woro nani, “Gono nit Ucifari un na Sabath.”
El le-a răspuns: “Fiul Omului este stăpânul Sabatului”.
6 Uda among Asabar na awa piru nanya kutii nlira adin dursuzu anite kikane umong unit wa diku nin ku girin cara.
În altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța. Era acolo un om, căruia i se uscase mâna dreaptă.
7 Anan niyert nang na Farisiyawa wadin yenju susut sa a ba shinu nin mung unan konu lirin na Sabath, inan se imong ile na inna Vuruzughe mung.
Cărturarii și fariseii îl urmăreau, ca să vadă dacă nu cumva vindecă în Sabat, ca să găsească o acuzație împotriva lui.
8 Bara nani ayino ile imung na idin kpilizue nibinai myene a woron nle na ucara di kuger, “Fita, uyisin kitill nanite.” Unite fita a yisina kitene.
Dar El le cunoștea gândurile; și a zis omului care avea mâna uscată: “Ridică-te și stai în mijloc”. El s-a ridicat și a stat în picioare.
9 Yesu woro nani, natirin minu, ucaun isu imong icine liri na Sabatha sa isu inanzang i tucu ulai ya sa inanza unin?”
Atunci Isus le-a zis: “Vă voi întreba ceva: “Este îngăduit în Sabat să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață, sau să ucizi?”
10 A yenje nani vat anin woro anite, “Nakpa ucara fe.” Ata nani ucara mye kpilaku.
S-a uitat la toți și a zis omului: “Întinde-ți mâna”. El a făcut-o, și mâna i-a fost redată la fel de sănătoasă ca și cealaltă.
11 Bara nani ayi mine nana ilira nanya natimine, kitene nile imon na ibasu Yesu ku.
Dar ei erau plini de furie și vorbeau între ei despre ce ar putea să-i facă lui Isus.
12 Uso nani, nanya nayiri ane a ghana kitene liikup asu nliran, a leo ubun nin kiitike vat nlira kiti Kutelle.
În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage și a stat toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
13 Kubi na kiti nshanta, ayicila nono katuwa mye, a fere annit likure alenge tutung na iwa ni nani lissa “anan kadura.”
Când s-a făcut ziuă, și-a chemat discipolii și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit și apostoli:
14 Tisa nanan kadura mye inughe Simon (ulenge na iwa nighe lisa Bitrus) nin gwana mye Andrawus, Yakubu, Yohanna, Filibus, Bartamalawus,
Simon, pe care l-a numit și Petru; Andrei, fratele său; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
15 Matta, Tomas, Yakubu usaun Alfa, Simon, ulenge na idin yicughe Zaloti,
Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelota;
16 Yahuda usaun Yakubu, nin Yahuda Iskariyoti ulenge na aba lewughe.
Iuda, fiul lui Iacov; și Iuda Iscarioteanul, care a devenit și el trădător.
17 Kube Yesu tolo kitene likupe nan ghinu ida yisina kiti kitendelen, ligozi na nan katuwa mye gbardang wa duku, nin ligozi nani gbardang na inuzu Nyahudiya nin Urushelima, nin nbui kurawa Sidoniya a Utaya.
S-a coborât cu ei și a stat pe un loc drept, cu o mulțime de ucenici ai Lui și cu un mare număr de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul mării Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor,
18 Iwa daka ida lanza ghe, ukuru ise ushinu nin tikonu mine, anit alenge na iwadi nniu nin nruhu unanzang iwa shinn.
precum și de cei care erau tulburați de duhuri necurate; și se vindecau.
19 Ko gha nanya ligoze wa dinin su a dudo ghe bara likara nshishinu vat.
Toată mulțimea căuta să se atingă de El, căci ieșea din El o putere și îi vindeca pe toți.
20 Ame yene anan katuwa mye a woro, “Anung anan nmariari ulenge na idi akimon, bara anughere anan kipin tigo Kutelle.
Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis: “Ferice de voi, cei săraci! pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a ta.
21 Anan nmariari unughe na idi lanzu kukpon nene, bara anug ba shittu, anan nmariari anughe na idi kuculu, bara iba su tisina.
Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum! pentru că vei fi umplut. Ferice de voi care plângeți acum, pentru că vei râde.
22 Anan nmariari anughe asa anit nnari munu, kubi na ikoso ligo nan ghinu, isu munu nshina, inani nanza munu lisa nworo anug umuguari, bara upiziru lisa ngono nnit.
Ferice de voi, când vă vor urî oamenii, când vă vor respinge, când vă vor batjocori și când vor arunca numele vostru ca fiind rău, din pricina Fiului Omului!
23 Suun liburi libo liyiri lole, inyizin bara ulanzu nmang, bara fe base uduk udia nanya kitene kani bara acif mine nanere iwa su anan kadura Kutelle.
Bucurați-vă în ziua aceea și săriți de bucurie, căci iată că răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că părinții lor au făcut același lucru cu profeții.
24 Kash anung anang nimon nacara, barra imal seru uduk mine.
“Dar vai de voi, care sunteți bogați! Căci ați primit mângâierea voastră.
25 Kash anung alenge na ishitin nene, bara kukpon ba da munu nin ndu nbun, kash anung na idi tisina. nene, iba su tiyom nin kuculu nin ndu nbun.
Vai de voi, cei ce sunteți plini acum! pentru că vă va fi foame. Vai de voi care râdeți acum, pentru că veți jeli și veți plânge.
26 Kash anung alenge na anit di nliru gegeme kitene mine, bara acif wa su anan nliru kinu nin nnu Kutelle nanere.
Vai, când oamenii vorbesc de bine despre tine! căci părinții lor au făcut același lucru cu profeții mincinoși.
27 Bara nani meng di belle munu na idin lanzu, taan usu na nan nivira nanghinu, isu imon icine kiti nalenge na inari munu.
Dar Eu vă spun vouă, celor ce auziți: iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
28 Taan aleenge na itamunu unnu nmari, suun alenge na idin tumunu ineo nliran.
binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează.
29 Ame ulenge na areoufi kuwwau kpiliya ghe kunbe, asa umon bollo ugudum fe munu ghe kulutuk fe ku tutun.
Celui ce vă lovește peste obraz, oferiți-i și celălalt obraz; și celui ce vă ia haina, nu-i reține și haina.
30 Na vat nlenge na atirin fi, asa umon nbollo imomon na idi infe, na uwa tiringhe anifi ba.
Dați oricui vă cere și nu cereți celui care vă ia bunurile să vi le dea înapoi.
31 Ile imon na fe idinin su anit sufi fe wang su nani.
“Fă-le și tu cum vrei să facă oamenii cu tine.
32 Asa fe din su usu nalenge na idinin su fere cas, iyaghari uduk fe? Vat inung anan kulapi dinin nsu nalenge na idinin su mine.
Dacă iubești pe cei ce te iubesc, ce merite ai tu? Căci chiar și păcătoșii îi iubesc pe cei care îi iubesc.
33 Asa udin suu imon icine kiti nale na idin su fi imon icine, iyaghari uduk fe? Nanere wang anan kulapi din su we.
Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce merite aveți voi? Căci și păcătoșii fac la fel.
34 Asa udin yenju iba biufi, iyaghari uduk fe? Inung anan kulapi din nizu ure kiti nalenge na idin yenju iba kpillu ini nani tutun.
Dacă dați cu împrumut celor de la care sperați să primiți, ce merite aveți? Chiar și păcătoșii împrumută păcătoșilor, pentru a primi înapoi la fel de mult.
35 Taa usu nnan nivira nin fi, usu ghe gegeme. Niza nani ure na iwa ceo kibinai nworu uba seru ba, uuduk fe ba yitu gbardang, uba so gono nnan kitene kani. Bara ame liti mye din su gegeme kiti nale na idinsu ugodiya ba.
Dar iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți binele și împrumutați, fără să așteptați nimic în schimb; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt, căci El este binevoitor față de cei nerecunoscători și răi.
36 Lanza nkune kune, nafo Ucif fe na adin lanzu nkunekune.
“De aceea fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
37 Na uwa ti umon aso unan kulapi ba, bara fe wang iwa su fi nani. Na uwa mollu umon ba. Fewang na iba mollu fi ba, shawa nin kulapi namong, fewang iba shawu nin kunfe.
Nu judecați, și nu vei fi judecat. Nu condamnați, și nu vei fi condamnat. Eliberați, și vei fi eliberat.
38 Niza anit fewang iba niiti, uni udia na iba zinlinu ukuru ituku bara kuyanga kongo na uguro uman mun, kunere iba guni fe ku mun.”
“Dați și vi se va da; o măsură bună, presată, zdruncinată și plină, vi se va da. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.”
39 Akuru a belle nani tinan tigoldo. “Unan uduu waansa adursu umon unit uduu libauwa? Asa asu nani vat mine ba diu nanya kuwu, su nani ba?
Și le-a spus o pildă. “Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi într-o groapă?
40 Unan nmasu nyinnu nimon wasa akata unan dursuzu mye ba, bara kogha kubi ko na amala umase, aba so nafo unan dursuzu mye.
Un ucenic nu este mai presus de învățătorul său, dar fiecare, când va fi pe deplin instruit, va fi ca învățătorul său.
41 Ani iyaghari nta udin yenju limoo nanya niyizin gwana fine, na idin yenju kukunti na ku di niyizifi ba?
De ce vedeți paiul de paie care este în ochiul fratelui vostru, dar nu vă gândiți la bârna care este în ochiul vostru?
42 Iyizirari uba bellu gwana fine, 'Gwana nan nkala limoo longo na lidi nanya niyizi,' fe litife na uyene kukunti na ku di nanya niyizife? Fe unan rusuzu liti! Burno ukala kukunti nanya niyisife, nin nani unin yene gegeme limoo longo na lidi niyizin gwana fine.
Sau cum poți să-i spui fratelui tău: “Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, când tu însuți nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Îndepărtează mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să îndepărtezi paiul care este în ochiul fratelui tău.
43 Bara na kon kutca kucine wansa anaa kumat kunanzang ba, sa kutca kunanzan nii kumat kucine ba.
“Căci nu este pom bun care să dea roade putrede, nici pom putred care să dea roade bune.
44 Bara ko kuyemu kutca idin kunin bara kumat mere. Bara na anit wasa ikala kupu kidowo fimart ba, nanere iwasa ikala inabi nanya fimart kusho.
Căci fiecare pom se cunoaște după rodul său. Căci oamenii nu culeg smochine din spini, nici struguri din tufișuri de mărăcini.
45 Unit ucine nanya nile imon na adin cisu kibinai mye, asa abelle imon ile na idi icine, unan magunta nutuno imon inanzang ile na idi kibinai mye nin nnu mye.
Omul bun scoate din comoara bună a inimii sale ceea ce este bun, iar omul rău scoate din comoara rea a inimii sale ceea ce este rău, căci din belșugul inimii vorbește gura lui.
46 Iyaghari nta idin yicie, 'Cikilari, Cikilari,' nin nani na idin dortu imon ile na nbellen munu ba?
“Pentru ce Mă strigați: “Doamne, Doamne!” și nu faceți ce vă spun Eu?
47 Vat ulenge na ada kiti nighe, a lanza tigbulang adofino tinin a di nafo.
Oricine vine la Mine, care ascultă cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cum este el.
48 Adi nafo unit ule na akee kilari amini nwuzu kiteen anin tuno kutyi ata atata ku. Kubi na uwuru nda kang nmyen nda kilari kane wasa kizillino ba, bara kidinin litino licine.
El este ca un om care construiește o casă, care a săpat, a mers adânc și a pus temelia pe stâncă. Când s-a ridicat un potop, pârâul s-a izbit de casa aceea și nu a putut să o zdruncine, pentru că era întemeiată pe stâncă.
49 Bara nani, ulenge na a lanza tigbulang ninghe na adofino tinin ba, aba so nafo unite ulenge na kidiin sa litino licine, aswu uwuru ntolo, nmyen ndofino kilari kane, deddei ki diu, na udiu wa ba caunuu ba.”
Darcel care aude și nu face, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, împotriva căreia a izbucnit pârâul și îndată a căzut; și ruina acelei case a fost mare.”
