< Katwa Nono Katwa 17 >

1 Inanin wachinu nigbiri nigbir Amphipos nin Apollolonia ma inin da kagbiri Thessalonika. Kikane wadi kiti zursuzu na Yahudawa
După ce au trecut prin Amfipoli și Apolonia, au ajuns la Tesalonic, unde era o sinagogă iudaică.
2 In wui na sabbath Bulus pira kitin zursu nafo usum. Tisati tat awa pichu ko ayeme asabbath. Amini wa dursuzo anite tipipinlitafe woro Isa amere mazamu Christi.
Pavel, după obiceiul său, a intrat la ei și, timp de trei zile de Sabat, a discutat cu ei din Scripturi,
3 Amini wa nuna nanin nuzu litafe. anan yenjun bun na nyerti kiden ame Misiah maku akura fita nin lai tutun. Amini wabelin” Ule unite amere Isa ah Christi. Anaku amini na fita tutun, nanare anan yenjun bun nabelin”.
explicând și demonstrând că Hristos trebuia să sufere și să învieze din morți și spunând: “Acest Isus, pe care vi-L vestesc, este Hristosul”.
4 Among a Yahudawa kikane yinna nin nilemon na Bulus belle inin chizina zurzu nin Bulus nin Sila. Kikane ma amon wadiku na Yahudawari ba nin umong uwani unan dortu Kutellẹ amini tutun wa yinin nin liru kitenen Isa, inanin wa chizina uzursu nin Bulus nin Sila.
Unii dintre ei au fost convinși și s-au alăturat lui Pavel și Sila; dintre greci, o mare mulțime de credincioși și nu puține femei de seamă.
5 Amon adida na Yahudawe ayimine wa nana nin nanite bar na iwa yinin sauyenu nin lirulena Bulus durso nanin. Bar nanin i do idi yichila anit gbarda ini rususzo anit idofin nanin. Nin nanin inin, adide na Yahudawe nin pitirno anit gbardan inin ta jartizu. Ayahudawa ane tinna ido igan Jason kikana an Bulus nin Sila wasosinku. Iwa dinin su inutun Bulus nin Sila udas kitinanite.
Dar iudeii neînduplecați au luat cu ei câțiva oameni răi din piață și, adunând o mulțime, au pus cetatea în tumult. Asaltând casa lui Iason, au căutat să-i scoată în fața poporului.
6 Imini wa se an Bulus nin Sila wadi nan nya kilare b, inanin wa se Jason ma inin kifo gh. Ma inin wunughe nin among anan yinnusauyenu kiti nago ka gbiri. Inin belle” Anit alena idin fizi nibinai iyẹ ida kikanema tutyun.
Cum nu i-au găsit, i-au târât pe Iason și pe unii frați în fața conducătorilor cetății, strigând: “Au venit aici și aceștia care au răsturnat lumea,
7 Ame Jason yira nanin achau in game. Na idimun su kaisar ba. Inanin belle umong unit diku lisame Isa amere ugo kiden.
pe care i-a primit Iason. Toți aceștia acționează împotriva hotărârilor Cezarului, spunând că există un alt rege, Isus!”.
8 Dana lipitin nanite da kitikirum nin nago ka gbiri nibinai mine nana kan.
Mulțimea și conducătorii cetății s-au tulburat când au auzit aceste lucruri.
9 Ago ka gbiri ta Jason na ikubu inin belle nanin ima ni nanin ikubua andi Bulus nin Sila fia nibinai nanite tutunba. Nin nanin ago ka gbiri in belle Jason nin nannan yinnu sauyenu nyha.
După ce au luat garanții de la Iason și de la ceilalți, i-au lăsat să plece.
10 Nin kitik kan, anan yinnu sauyenu tinna inutuno Bulus nin sila nan nya Thesalika udu ka gbiri Berea. Dana Bulus nin Sila wa duru kikane, itinna i pira kitin zursuzu na Yahudawa.
Frații au trimis îndată pe Pavel și pe Sila noaptea la Beroe. Când au ajuns, au intrat în sinagoga iudaică.
11 Ayahudawan Thasalonika wa xinin su lazin liru Kutellẹ nafo Ayahudawan Berea ba, inanin wa lanza gigime uliru kitenen Isa. Kolome liri iwa gartu tipipin nin litimine iyinin kidegen liru ulena Bulus wa bellin kitenen Isa.
Aceștia erau mai nobili decât cei din Tesalonic, pentru că primeau Cuvântul cu toată disponibilitatea minții, cercetând zilnic Scripturile, ca să vadă dacă aceste lucruri sunt adevărate.
12 Bar udursuzu Bulus Ayahudawa gbardan yinna nin Isa, nin na mong awani alena Ayahudawaba nin nanilime alena Ayahudawariba wa yinin nin gye.
De aceea, mulți dintre ei au crezut; de asemenea, dintre femeile grecești de seamă și nu puțini bărbați.
13 Nanin tutun Ayahudawa nan nya thasalonika lanza Bulus din durzsuzu uliru Kutellẹ kitenen Isa. Inanin wa do Uberea inin woro nin nanit alena idi kikane ibelle imong ilena imati ilanza ayi nin Bulus.
Dar, când iudeii din Tesalonic au aflat că cuvântul lui Dumnezeu a fost vestit de Pavel și în Beroea, au venit și ei acolo, agitând mulțimile.
14 Among anan yinnu sauyenu yira Bulus ku udukuasri lkurawa kuda inan nya udu kan ka gbiri. Sila nin Timintawus wa soh nan nya Berea.
Atunci frații au trimis îndată pe Pavel să meargă până la mare, iar Sila și Timotei au rămas încă acolo.
15 Dana Bulus nin nanan yinnu sauyenu iwa duru ugefe kuraw, itinna pira ujirgin mmen kata udu kagbiri Antakia. Bulus ninworo nin nale ne dã ninṣhe.”Belle Sila ninTimintawus idak kitinin in Atantakia.” Anite ne chino Antakia ma inin kwila udu Berea.
Dar cei care îl însoțeau pe Pavel l-au dus până la Atena. Primind poruncă de la Sila și Timotei să vină foarte repede la el, au plecat.
16 Nan nya Athens Bulus soncha Sila nin Timotawus idak. Nan nya nani, achina a kilino ka gbiri. Amini wa lanza mmang kibinaime ba bar ka gbiri wadini chil(idol)
Pavel îi aștepta la Atena și, când a văzut cetatea plină de idoli, i s-a aprins duhul în el.
17 Amini wa duo kitin zursu na Yahudawa anin lirina kitenen Isa nin na Yahudawa, ah tutun a Greek alena na sere ilemon na a Yahuda yinna mu. Amini wa nuzu udas atinna kolome liri anin lira kiti nanite alena awa zuro nan ghinu kikane.
Așa că discuta în sinagogă cu iudeii și cu persoanele evlavioase și în piață, în fiecare zi, cu cei care îl întâlneau.
18 Bulus zuro nin among anan dursuzu inanin wa dinin so iliru kitene nilemong na anit yinnamu. anite wa din yichi Among Epicorion, among iyichananin Stoiks. Inanin wa belin Bulus ku ilemong na inin yinnam, inin tiringhe iyeri ame yinnamu. Among woro nin natimine “nafo adinbellu kutellẹ kona tiyirimuba”. Inin woro bar na Bulus wa dinbelu nanin Isa naku amini nafita adimun ilai tutun.
Unii dintre filosofii epicurieni și stoici stăteau de asemenea de vorbă cu el. Unii ziceau: “Ce vrea să spună acest bălăcar?”. Alții au spus: “Se pare că susține zeități străine”, pentru că l-a predicat pe Isus și învierea.
19 Among tinna iyiraghe kiti kana kana adide ka gbiri din zursuzu. Dana iduru kikane inin woro nin Bulus, “Benle nari, iyapin imong ipese udin dursuzu anite?
L-au prins și l-au dus în Areopag, zicând: “Să știm ce este această învățătură nouă, despre care vorbești?
20 Idin dursuzu imong ilengena tiyirimung b, bar nani iyadi nari tiyinin iyapimonari ine.
Căci ne aduci la urechi niște lucruri ciudate. Vrem deci să știm ce înseamnă aceste lucruri”.
21 Anitin Athans nin nalena idi kusari kone ne isosinku, idinin so ilaza uliru upese.
Or, toți atenienii și străinii care locuiau acolo nu-și petreceau timpul decât pentru a spune sau a auzi vreun lucru nou.
22 Nin nani Bulus tina ayisina mbun mine anin woro.”Anit Athaan, yene anughe idinin nadini kan.
Pavel, stând în mijlocul Areopagului, a zis: “Oameni din Atena, văd că sunteți foarte credincioși în toate.
23 Mbele nanin bar, dana indinchinu mmini yene mmong ilengebna idin zazunu, mmini yene kon kubagadi nin lisa kona idin yichu kunin: KUTELLẸ KONA TIYIRUMU BA. Nene mma belin minu Kutellẹ kona idin zazunu na iyirughe ba.
Căci, trecând și observând obiectele cultului vostru, am găsit și un altar cu această inscripție: “PENTRU UN DUMNEZEU NECUNOSCUT.” De aceea, ceea ce voi adorați în necunoștință de cauză, vă anunț.
24 Amere Kutelle ulena anake uyi nin nimog vat nan ny. Amere min koyang nan nya kitene nin kutin, na adin sozu kudaga kona inake nin na charaba.
Dumnezeul care a făcut lumea și toate lucrurile din ea, el, care este Domnul cerului și al pământului, nu locuiește în temple făcute de mâini.
25 Na adimin so nimong na ina ke bar ameba Amre nani nari ulai nin ununfash, Amini na ni nanin mmong ilena idimung su.
El nu este slujit de mâini omenești, ca și cum ar avea nevoie de ceva, întrucât el însuși dă tuturor viață, suflare și toate lucrurile.
26 Kubin hizine, Kutellẹ nake unit nin wanim, nan nya minere ama maru anit nan nya iye na isozun ko kame kagbiri. Amini ana ti anit niti kubi
El a făcut ca dintr-un singur sânge să locuiască orice neam de oameni pe toată suprafața pământului, stabilind anotimpurile și limitele locuințelor lor,
27 Ana dimun su anit yinin anit dinin sume. Bar inan piziraghe inin saghe. Kutellẹ dinin su ti pizirughevat nin nani adi ku popo nan arik.
pentru ca ei să îl caute pe Domnul, dacă poate ar putea să întindă mâna spre el și să îl găsească, deși el nu este departe de fiecare dintre noi.
28 Bar Kutellẹre ta tidimi la, tidin chinu ti diku, nafo na umong belle nan nya min, 'bar arik nono mere.
“Căci în El trăim, ne mișcăm și suntem”. Așa cum au spus unii dintre poeții voștri: 'Căci și noi suntem urmașii lui'.
29 Barnanin arik nono Kutellẹ ari, na tiwa yene nafo Kutellẹ masin ugold ko usilva ko kutala, kona anit nake.
Fiind, așadar, urmașii lui Dumnezeu, nu trebuie să credem că natura divină este ca aurul, argintul sau piatra, gravată prin arta și designul omului.
30 Kubi kona anit yiru ilemong na Kutellẹ dinin su mine i su, [kubin sirti] na ana fuor nanin ba. Bar nanin nene Kutellee na woro anite vat ichin matiza manazan.
De aceea, Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de ignoranță. Dar acum poruncește ca toți oamenii de pretutindeni să se pocăiască,
31 Amini na belin nari umong uwui din chinu na ama da su kogha ku kiwucho kidegen nin niti ulena ana fere, amini nafe unit une nuzun kisek [ukul]
pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea în dreptate, prin omul pe care l-a rânduit; despre care a dat asigurări tuturor oamenilor, prin faptul că l-a înviat din morți.”
32 Dana anit ilanza Bulus uworo unite fita nuzu kisek dana ana ku, amon mine tin na isisila ghe. Amon nin belinghe adak ilonliri tutun.
Iar când auzeau despre învierea morților, unii râdeau, iar alții ziceau: “Vrem să te mai auzim încă o dată despre aceasta.”
33 Dana ibelle nanin Bulus tinna ahgha.
Astfel a ieșit Pavel din mijlocul lor.
34 Vatninnanin among dofuno Buluse ku inin yinna nin liru kitenen Isa. Nan nya nanit alena yinna nin Isa umong wa diku lisame Dionysius. Tutun umong uwani wadiku lisame Damaris nin na mong nan ghinu na iwa yinin sauyenu.
Dar unii oameni s-au alăturat lui și au crezut, printre care Dionisie Areopagitul, o femeie cu numele Damaris și alții împreună cu ei.

< Katwa Nono Katwa 17 >