Zbulesa 5

1 Pastaj pashë në dorën e djathtë të atij që rrinte ulur mbi fron, një libër të shkruar përbrenda dhe përjashta, të vulosur me shtatë vula.

Am văzut în mâna dreaptă a Celui ce ședea pe scaunul de domnie o carte scrisă pe dinăuntru și pe dinafară, închisă cu șapte peceți.

2 Dhe pashë një engjëll të fuqishëm, që proklamoi me zë të madh: “Kush është i denjë të hapë librin dhe të zgjidhë vulat e tij?”.

Am văzut un înger puternic care striga cu glas tare: “Cine este vrednic să deschidă cartea și să-i rupă pecețile?”

3 Po kurrkush, as në qiell, as mbi dhe, as nën dhe, nuk mund të hapte librin e ta shihte atë.

Nimeni din cerurile de sus, de pe pământ sau de sub pământ nu era în stare să deschidă cartea sau să se uite în ea.

4 Edhe unë qaja shumë, sepse s’qe gjetur asnjë i denjë të hapë dhe të lexojë librin, dhe as ta shohë.

Atunci am plâns mult, pentru că nimeni nu a fost găsit vrednic să deschidă cartea sau să se uite în ea.

5 Atëherë një nga pleqtë më tha: “Mos qaj; ja, Luani i fisit të Judës, Rrënja e Davidit, fitoi të hapë librin dhe të zgjidhë të shtatë vulat e tij”.

Unul dintre bătrâni mi-a spus: “Nu plânge. Iată că a biruit Leul care este din seminția lui Iuda, Rădăcina lui David: cel care deschide cartea și cele șapte peceți ale ei.”

6 Dhe pashë, në mes të fronit dhe të katër gjenieve të gjalla dhe në mes të pleqve, një Qengj si i therur, i cili kishte shtatë brirë dhe shtatë sy, që janë të shtatë Frymërat e Perëndisë, të dërguar në gjithë dheun.

Și am văzut în mijlocul tronului și al celor patru făpturi vii și în mijlocul bătrânilor, un Miel în picioare, ca și cum ar fi fost înjunghiat, având șapte coarne și șapte ochi, care sunt cele șapte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise pe tot pământul.

7 Ai erdhi dhe mori librin nga dora e djathtë e atij që rrinte mbi fron.

Apoi a venit și a luat-o din mâna dreaptă a Celui care ședea pe tron.

8 Dhe, mbasi e mori librin, të katër qeniet e gjalla dhe të njëzet e katër pleqtë ranë përmbys përpara Qengjit, duke pasur secili një qeste dhe disa kupa ari plot me erë të këndshme, të cilat janë lutjet e shenjtorëve.

După ce a luat cartea, cele patru făpturi vii și cei douăzeci și patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului, fiecare având o harpă și cupe de aur pline de tămâie, care sunt rugăciunile sfinților.

9 Dhe këndonin një këngë të re duke thënë: “Ti je i denjë ta marrësh librin dhe të hapësh vulat e tij, sepse ti u there, dhe me gjakun tënd na bleve te Perëndia nga çdo fis, gjuhë, popull dhe komb,

Și au cântat o cântare nouă, zicând: “Nu, nu! “Ești vrednic să iei cartea și să-i deschidă pecețile, pentru că ai fost ucis, și ne-ai cumpărat pentru Dumnezeu cu sângele tău din orice seminție, limbă, popor și națiune,

10 dhe na bëre mbretër dhe priftër për Perëndinë tonë, dhe do të mbretërojmë mbi dhe”.

și ne-a făcut împărați și preoți pentru Dumnezeul nostru; și vom domni pe pământ.”

11 Pastaj pashë, dhe dëgjova zërin e shumë engjëjve përqark fronit, qenieve të gjalla dhe pleqve; dhe numri i tyre ishte dhjetë mijëra dhjetë mijërash dhe mijëra mijërash,

M-am uitat și am auzit un glas ca un glas de mulți îngeri în jurul scaunului de domnie, al făpturilor vii și al bătrânilor. Numărul lor era de zece mii de zeci de mii și de mii de mii,

12 që thoshnin me zë të madh: “I denjë është Qengji që u ther, të marrë fuqinë, dhe pasurinë, dhe diturinë, dhe forcën, dhe nderin, dhe lavdinë, dhe bekimin”.

care spuneau cu glas tare: “Vrednic este Mielul care a fost ucis să primească puterea, bogăția, înțelepciunea, tăria, onoarea, gloria și binecuvântarea!”

13 Edhe dëgjova çdo krijesë që është në qiell, mbi dhe, nën dhe dhe ato që janë në det dhe gjitha gjërat sa janë në to, që thoshnin: “Atij që rri ulur mbi fron dhe Qengjit i qofshin bekimi, nderi, lavdia dhe forca në shekuj të shekujve”. (aiōn g165)

Și am auzit toate făpturile care sunt în ceruri, pe pământ, sub pământ, pe mare și tot ce este în ele, zicând: “Binecuvântarea, cinstea, slava și stăpânirea să fie pentru Cel ce șade pe scaunul de domnie și pentru Miel, în vecii vecilor! Amin!” (aiōn g165)

14 Dhe të katër qeniet e gjalla thoshnin: “Amen!”. Dhe të njëzet e katër pleq ranë përmbys dhe adhuruan atë që rron në shekuj të shekujve.

Cele patru făpturi vii au zis: “Amin!” Apoi bătrânii au căzut la pământ și s-au închinat.