Lukas 4
1 Leleꞌ Yohanis sarani basa Yesus, boe ma Yesus lao hela loe Yarden. Lamatuaꞌ Dula-dale Meumaren naꞌabꞌue no E. Basa ma Dula-daleꞌ no E nisiꞌ mamana rouꞌ sa.
Isus, pljin dă Duh Svănt su ăntors dăm rijeka Jordan, šă ăl dušje Duhu păm pustinjur
2 Yesus leo mia naa losa fai haa nulu. Leleꞌ naa, Ana o nda naa saa-saa sa boe, losa ana ndoe nala seliꞌ. Boe ma, nitu ra malanggan nema sobꞌa-dou E.
četrdeset zălji, hunđi u fost ănšjirkat dă la draku. Ăm zăljiljelje nu u mănkat njimika, šă kănd u vinjit do kraja jăl are flămănd.
3 Ana olaꞌ neu Yesus nae, “Mete ma memaꞌ Ho Lamatualain Anan, na muꞌena koasa. De denu fatu ia ra dadꞌi roti, fo mua se.”
Draku ju zăs atunšje: “Dakă ješć tu Fišjoru alu Dimizov zapovijedalešći alu petrilješće să să fakă pită.”
4 Te Yesus nataa nae, “Hokoꞌ! Nda bubꞌuluꞌ sa, do? Nenesuraꞌ sia Lamatualain Susura Meumaren oi, ‘Atahori nda rasodꞌa miaꞌ a nanaat sa!’”
Isus ju ăntors vorba: “Skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Lume nu kustă numa dăm pită.’”
5 Basa ma, nitu ra malanggan no E nisiꞌ mamana naruꞌ sa, ma natudꞌu neu E basa mana parenda sia raefafoꞌ no manaseli nara. Boe ma ana kokoe Yesus nae, “Basa manaparenda ra ro koasa nara, ma manaseli nara, au ena ngga ra. De au uꞌena hak ae fee neu sudꞌiꞌ a se fo au hii.
Draku lu dus pă jăl pă planină naltă, šă ăm unu moment draku ju arătat aluj kutotu kraljevstvo dă svet.
Šă draku ju zăs aluj: “Ju cuj da kutotu pučeresta šă măndremesta kari ăj dată mijă, šă ju pot da alu šinji gănđesk.
7 Au ae fee basa se neu Nggo. Akaꞌ musi tao dalaꞌ sa dei, dei fo au fee Nggo. Mudꞌa hieꞌ a! Ho beꞌutee neu au. Akaꞌ naa ena!”
Kănd čaj klanjali la minji, ju caš da kutotu cijă.”
8 Te Yesus nataa nasafali nae, “Hambu sia bee taꞌo naa? Te sia Lamatualain Susura Meumaren nenesuraꞌ oi, ‘Ho musi beꞌutee neuꞌ a Lamatualain. Ma musi tao-ues fee neu E.”
Isus ju ăntors vorba: “Skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Alu Domnu, Dimizovu atov numa klanjaleščići šă pă jăl služulešči!”
9 Basa ma, nitu ra malanggan no Yesus nisiꞌ kota Yerusalem. Losa naa, ana nendi Yesus nisiꞌ Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a ata-ataꞌ. Ma ana nae, “Mete ma memaꞌ Ho Lamatualain Anan, na, boke rae Muu leo!
Dă pă aje draku lu dus ăm varuš Jeruzalem šă lu pusălă pă maj nalt lok dă Hram. Atunšje ju zăs aluj: “Dakă ješć tu Fišjoru alu Dimizov, seri žos!
10 Te nenesuraꞌ sia Lamatualain susura Meumaren oi, ‘Dei fo Lamatualain denu ate nara mia sorga, ranea nggo.
Kă ăj skris ăm svăntă kenvija: ‘Jăl u zapovjedali alu anđelji aluj să či păzaskă’,
11 Dei fo ara rema nggaso Nggo, fo Ei mara nda dai rae sa.’”
šă ‘ču dušji pă mănă să nu či luvešć ku pišjorilje ăm petră.’”
12 Te Yesus nataa nae, “Afiꞌ sobꞌa-dou Au. Te nenesuraꞌ sia Lamatualain susura Meumaren oi, Afiꞌ sobꞌa-dꞌou Lamatualain!’”
Isus ăntoršji vorba: “U zăs ăj ăm svăntă kenvija: ‘Nu ănšjirka pă Domnu Dimizovu atov!’”
13 Nitu ra malanggan sobꞌa Yesus no dalaꞌ mataꞌ-mataꞌ, te nda nala E sa. De ana lao hela Yesus, fo nahani kakaꞌe maloleꞌ.
Atunšje kănd u trikut draku ku toći ănšjirkalurlje, lu lăsat pă jăl pă una vreme.
14 Basa ma, Yesus baliꞌ fai nisiꞌ propensi Galilea, huu Lamatuaꞌ Dula-dalen fee koasa neu E. Nda dooꞌ sa ma, atahori sia mamanaꞌ naa ra, mulai rahine Naran boe.
Isus meržji ăm napoj ăm lok dă Galileja ăm pučere lu Duh, šă vorbi dă jăl sor apukat să kružulaskă păšćitot ăm aje regijă.
15 Ana nanori sia atahori Yahudi ra ume hule-oꞌen sia bee-bꞌee. Boe ma atahori ra koa E rae, “Yesus naa, Atahori manaseliꞌ, o.”
Jăl ănvăca ăm sinagogurlje alor šă toc ăl slavale.
16 Lao esa, Yesus nema nisiꞌ kambon Nasaret. Nandaa no atahori Yahudi ra fai hule-oꞌen, naeni ‘fai nggarei’, Ana nisiꞌ ume hule-oꞌeꞌ rala neu, ona biasa na. Basa ma Ana nambariiꞌ fo nae baca mia Lamatualain Susura Meumaren.
Jăl u vinjit ăm varuš dă Nazaret, hunđi jăl u kriskut šă pă običaju aluj, jăl u mers sămbăta ăm sinagogă. Šă su skulat să čitalaskă.
17 Boe ma ara loo fee ne baꞌi Yesaya susuran. Ana nakambembela e, ma sangga tatadꞌaꞌ, de baca nae,
U dată la jăl svitak dă la proroku Izaija, a jăl u dăsvkut svitku šă u aflat lok hunđi skrijă:
18 “Lamatualain Dula-dalen koasan sia Au. Naa de Ana dudꞌu Au, fo ufadꞌe Lamatuaꞌ Hara-lii Malolen neu atahori mana tudꞌa-loloeꞌ ra. Ana denu Au ena, fo ufadꞌe ae, dei fo mana sia bꞌui ra, nenemboꞌit; dei fo pokeꞌ ra, rita baliꞌ; dei fo nenetuni-ndeniꞌ ra, rasodꞌa no nenemboꞌit
“Duhu alu Domnuluj ăj pă minji dasupra. Dăm ala rănd jăl mu izabralit pă minji să vă propovjedalaskă Hir fălos la sărašj. Jăl mu mănat pă minji să spuj alu hej šje ăs ljigac kă poći să fijă dăsvăkuc šă lu orb kă poći să vadă šă să đe slobodă alu hej tlačalic,
19 Te ia na, Lamatuaꞌ fain losa ena, fo fee masodꞌaꞌ neu Atahori nara.”
šă să proglasalesk anu pljin dă milă alu Domnuluj.”
20 Yesus baca basa susura naa, ma Ana lulu baliꞌ de loo neu mana toꞌu nggareiꞌ a, ma Ana endoꞌ. Basa atahori mana sia ume hule-oꞌeꞌ rala ra mete rahereꞌ E.
Isus u ănčis svitku šă u dat ăm napoj la pomoćniku šă u šăzut. Šă toc ku oči ăm sinagoga u mucăt pă jăl.
21 Basa de Ana nafadꞌe se nae, “Saa fo hei rena mia Lamatualain Susura Meumaren faꞌ ra, ia na dadꞌi ena!”
Su apukat să ănveci: “Astăs asta svăntă karči, kari ac auzăt ku urečilje avoštri, su ispunulităsă.”
22 Boe ma atahori mana sia naa ra olaꞌ soꞌu-soꞌuꞌ Yesus rae, “Awii! Saa fo Ana olaꞌ faꞌ ra naa, malolen seli! Te Eni ia, Usu Anan, to! Taꞌo bee de taꞌo ia?”
Jej toc să ămira la toći vorbilje dă milă šje kăđe dă pă gura aluj. Šă jej su ăntribat: “Nuj jăl fišjoru alu Josip?”
23 Boe ma Yesus nafadꞌe se nae, “Tantu basa nggi mihine dedꞌeat mana oi, “We, doter! Tao muhaiꞌ aom dei!” Hei mae miꞌitutudꞌa Au mendiꞌ dedꞌeat naa. Hei mae, ‘Taꞌo bee de nda tao manadꞌadꞌi manaseliꞌ esa fee hai sia ia sa, onaꞌ Ho tao mia kota Kapernaum naa?’
Jăl lju zăs: “Ăj una izrekă kari sigurno ac pripunji pă minji. A šă meržji: ‘Doktoru, ăntrămăći pă činji săngur!’ Kutotu aj făkut, kum anj auzăt, ăm varuš dă Kafarnaum, fă šă aišje, ăm kraju atov!”
24 Matetun taꞌo ia: Atahori nda nau simbo Lamatuaꞌ mana ola-ola nara sia kambo nara sa.
Šă jăl u zăs: “Anume, ju vă zăk niti unu prorok nu u fost ăm benji apukat ăm kraju aluj.
25 Haꞌi conto mia Lamatuaꞌ mana ola-olan, baꞌi Elia. Lao esa, udꞌan nda nema sa too telu fula nee ena. Leleꞌ naa, hambu ina falu hetar sia Israꞌel. Te Lamatuaꞌ nda denu Elia fo tulu-fali se sia Israꞌel sa. Lamatuaꞌ denu e nisiꞌ akaꞌ ina falu sa sia kambo Sarfat deka no kota Sidꞌon. Tao-tao te ina lasiꞌ a nda atahori Yahudi sa. Te namahere neu Lamatualain koasan.
Anume, ju vă zăk, kănd ăm doba alu proroku Ilija ăm Izrael, noru are ănčis a ploje nu kăđe tri aj šă šinšj lunj šă are mari fomi păm totă pămăntu šă asre mulći vădojur ăm Izrael.
Tot Ilija nu u fost mănat la njišj unu dăm jej osim la vădoja ăm Sarfata dapropi dă varušu Sidon.
27 Haꞌi conto laen fai mia Lamatuaꞌ mana ola-olan Elisa. Leleꞌ naa, hambu atahori Yahudi hetar ramahedꞌi kusta sia Israꞌel. Te Lamatuaꞌ nda naꞌahahaiꞌ se sa. Lamatuaꞌ denu Elisa naꞌahahaiꞌ akaꞌ atahori kusta esa, naran Naꞌaman. Tao-tao te, eni, atahori Siria, nda atahori Yahudi sa. Te namahere Lamatualain koasan.”
Isto aša ăm vreme dă prorok Elizeja asre mulc gubavcur ăm pămăntu dă Izrael. Šă njiš unu dăm jej nor fost čistilic osim Naamana Sirijaca.”
28 Leleꞌ ara rena Yesus olaꞌ taꞌo naa, ma basa se ramanasa E seli.
Kănd ur auzăt, toc ăm sinagogă asre tari mirgiš,
29 Boe ma basa se fela randaa, ma mbuu hendi E mia ume hule-oꞌeꞌ naa. Boe ma ara lea rendi E nisiꞌ mbia tonggon sia kamboꞌ a suun, fo rae timba hendi E nisiꞌ ndolaꞌ rala neu.
jej sur skulat sus šă lur mănatulă afară dăm varuš. Jej lur dus pă jăl pă maj nalt đal pă kari are varušu făkut, ăm namjeră să ăl ămpingă žos să ăl amori.
30 Te Ana sususi tungga atahori hetar taladꞌan, de lao hela se.
Ali jăl u fužjit ăntri jej šă u mers pă kalje aluj.
31 Basa naa ma, Yesus onda nisiꞌ kota Kapernaum sia dano Galilea suun. Tungga-tungga fai hule-oꞌeꞌ, Ana nanori atahori sia ume hule-oꞌeꞌ rala.
Jăl u mers žos ăm Kafarnaum ăm varuš dă Galileja. Šă akulo sămbăta ănvăca.
32 Atahori ra titindindi rena oꞌolan, huu Ana nahine tebꞌe nenoriꞌ naa isin.
Lume asre ămirac la ănvăcală aluj daje kă vorba aluj asre pljinji dă pučeri.
33 Lao esa, Leleꞌ Yesus nanori sia ume hule-oꞌeꞌ rala, hambu atahori nitu daiꞌ sa nameli nahereꞌ nae,
Unu dăm ominjije ăm sinagogă ave rov duh ăm jăl, aje are drak. Šă jăl u mužjit ku graju glasnik:
34 “Woi! Yesus, atahori Nasaret! Ho mae tao saa neu hai! Uma mae tao mulutu hai, do? Hai mihine Nggo. Ho ia, Atahori Meumareꞌ fo feꞌesaꞌan Lamatualain helu nae haitua nemaꞌ a.”
“A! Tu Isus dăm Nazaret, šje gănđešći dă la noj? Aj vinjit să nji uništilec? Ju šćuv benji šjinji ješć tu, tu Svăntu alu Dimizov!”
35 Te Yesus bua e nae, “Nee-nee! Kalua mia atahori naa!” Aiboiꞌ ma, nitu naa mbesiꞌ atahori naa neu rae a sia atahori ra taladꞌan nara. Mbesiꞌ basa, ma nitu a lao hela atahori naa, ma nda tao nambeta aon sa.
Isus lu lot pă frikă šă ju zăs: “Fi putuljit! Hajde afar dăm omusta odma!” Drakula lu vărljit pă omula žos ăm nenće alu toc šă u jăšăt afară, šă njimik nu ju făkut.
36 Atahori ra mbomboꞌ a rae, “Seli, e! Atahori ia oꞌolan, naꞌena koasa manaseliꞌ! Losa nitu ra o tungga parendan de lao hela atahori ra!”
Eje kari ur văzut asre tari ămirac šă zăšje una lu alt: “Šjefăldă vorba ăj asta? Ku autoritet šă ku pučeri šă relji duhovur jašă afară pă vorba aluj!”
37 Basa de, dudꞌuit soꞌal Yesus mulai nenedꞌui-bꞌenggaꞌ sia basa nusaꞌ naa.
Hiru dă jăl u mers ăm tot kotu dă regijă ăntragă.
38 Leleꞌ ara kalua mia ume hule-oꞌeꞌ naa ma Yesus lao nisiꞌ Simon umen. Simon ina arin namahedꞌi mafeo-matobꞌiꞌ, de aon natobꞌi rorooꞌ. Boe ma ara roꞌe Yesus rae, “Amaꞌ! Tulun muꞌuhahaiꞌ ina lasiꞌ a dei!”
Kănd u fužjit dăm sinagogă jăl u mers la Šimun akasă. Akulo asre sokra alu Šimun ăm pat bičagă ku fok mari ăm je. Šă jej lor ăntribat pă jăl să ăj ažući.
39 Yesus neu ririi neu koi a suu na, de oi mafeo-matobꞌiꞌ a dea neu mia ina lasiꞌ a. Hatemataꞌ naa boe ma, mafeo-matobꞌiꞌ a mopo neuꞌ ena. Boe ma ana fela neuꞌ ena de neu lole-lau nanaat fee se.
Isus u mers la je u lot pă frikă pă foku šă foku u lăsatu. Je odma su skulatăsă šă su apukat să lji poslužulaskă.
40 Bꞌobꞌoꞌ naa, relo a nae mopo ma, atahori ra rendi basa atahori mamahedꞌiꞌ ra risiꞌ Yesus. Hedꞌi nara mataꞌ-mataꞌ. Boe ma Ana ndae liman neu atahori mamahedꞌiꞌ ra, de tao nahaiꞌ basa se.
Mar kănd să slăbuze sorilje žos toc kari ave njam šă urtaš dăm mulči bičišugur ljor adus la jăl. Šă jăl lju ăntrimat aša dă jăl punje mănjilje aluj pă jej unu pă kići unu.
41 Mia atahori mamahedꞌiꞌ naa ra, hambu nitu taoꞌ hira boe. De Yesus parenda nitu ra dea reu mia atahori naa ra. Ara dea reu ma rameli rae, “Ho ia, Lamatualain Anan!” Te huu nitu naa ra rahine rae, Eni, Kristus, fo Lamatualain helu basa mia dalahulun nae haitua nemaꞌ a. Naa de, Yesus ai se fo afiꞌ olaꞌ saa boe soꞌal Eni.
Mulc dăm jej ave drašj ăm jej šă kum jăše afară, drašjije dăm jej mužje: “Tu ješć Fišjoru alu Dimizov!” Ali jăl lju răspită šă nu lji dăđe să svitaskă kă jej šćije ka jăl ăj Krist.
42 Mbila deka manggarelo ma Yesus fela de nisiꞌ mamana rouꞌ sa sia kota deaꞌ. Atahori ra sangga E sia bee-bꞌee. Leleꞌ rita E, ma ara akaꞌ kokoe E rae, “Amaꞌ leo mo hai! Afiꞌ misiꞌ mamanaꞌ laen!”
Mar kum vinje zuva jăl u fužjit dăm kasă pă lok pustulot. Gărmadă dă lumi ăl kuta, šă kănd lor aflată gănđe să ăl căjă să nu fugă dă la jej.
43 Te Ana nataa nae, “Au o musi uu sia kamboꞌ laen ra, fo uu dui-bꞌengga Hara-lii Maloleꞌ soꞌal Lamatualain parendan. Huu Lamatuaꞌ denu Au ulalao ue-taos naa.”
Ali Isus lju zăs: “Ju trăbă să mă duk ăm alčilje varušur să spuj Hir fălos dă kraljevstva alu Dimizov. Dăm asta rănd am fost mănat pă pămănt.”
44 Boe ma Ana laoꞌ mia kamboꞌ esa nisiꞌ kamboꞌ laen fo nanori sia ume-ume hule-oꞌeꞌ sia propensi Yudea.
Šă aša u mers să propovjedalaskă păm sinagogur ăm Judeja.
