Matei 6
1 “Luați seama să nu faceți milostenia voastră înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei, căci altfel nu veți avea nici o răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri.
“Nonuno hima sulaka, nonugv dormo kumla ridungripa rinama nyi vdwa kaadubv vla nyi kaapam lo rima bvka, hvbv nyi kaapam lo riku bolo, no noogv Pwknvyarnv Abu gvlokv rijo paamare.
2 De aceea, când faceți fapte de milostenie, nu sunați din trâmbiță înaintea voastră, așa cum fac ipocriții în sinagogi și pe străzi, ca să obțină slavă de la oameni. Mai mult ca sigur vă spun că ei și-au primit răsplata.
“Vkvlvgabv vdwlo no heemanv nyi ha ogugo jitv rinyi, um no nyi vdwa kaibv kaatam mabvka, kaakudubvrinv nyi vdwgv kumkunaam vdwlo okv lamtv sugulo ripia aingbv riyoka. Bunu vkvlvgabv rinyadu nyi vdwv kaagvrila bunuam hartv dubv vla. Ngo nonua jvjvbv mindunv, bunuam jise mvnwngnga jiropvkunv.
3 Dar când faci fapte de milostenie, nu lăsa ca mâna ta stângă să știe ce face mâna ta dreaptă,
Vbvritola vdwlo nonu dvmaheemanv nyi vdwa ogugo ridur tvinyi vbv rilaka noogv dooku lo doonv ajin haka um chimpa madubv.
4 pentru ca faptele tale de milostenie să fie în taină; atunci Tatăl tău, care vede în taină, îți va răsplăti în mod deschis.
Vbvrikubolo hv no atugv risunam bv rire. Okv noogv Abu no ogugo ridudw um kaayanv nam rijo nga jire.
5 Când vă rugați, să nu fiți ca fățarnicii, căci lor le place să stea în picioare și să se roage în sinagogi și la colțurile străzilor, ca să fie văzuți de oameni. Mai mult ca sigur, vă spun, ei și-au primit răsplata.
“Vdwlo nonu kumredw, kaadubv rinam aingbv rima bvka! Bunu kumkujoku naam lo okv lamtv sugulo daktola kumnwng nyadunv, nyi mvnwngnga kaakudubv vla. Ngo nonua jvjvbv mindunv bunu ogumvnwng nga paaro pvkunv.
6 Dar tu, când te rogi, intră în camera ta interioară și, după ce ți-ai închis ușa, roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti în mod deschis.
Vbvritola vdwlo no kumdubv mvngridw, noogv karchung arwng lo aalaka, agi a koktum laka, okv noogv kaapa manam Abunyi, kumlaka. Okv noogv Abu no ogugo risududw um kaayanv, nam rijo nga jire.
7 Când vă rugați, nu folosiți repetări deșarte, așa cum fac neamurile, căci ele cred că vor fi auzite pentru vorbăria lor multă.
“Vdwlo no kumredw, arin-kamanv gaam mimabvka, Pwknvyarnvnyi chimanv vdwgv ripiabv rima bvka, bunu mvngdu bunugv Pwknvyarnv ngv tvvdunv ogulvgavbolo bunugv kumnam v asunam lvgabv.
8 De aceea, nu fiți ca ei, căci Tatăl vostru știe de ce aveți nevoie, înainte ca voi să i le cereți.
Bunugv aingbv rima bvka. Noogv Abu chinchodu, noogv dinchi nama ninyia no kootv madvbv.
9 Rugați-vă astfel: “Tatăl nostru care ești în ceruri, fie ca numele Tău să fie păstrat sfânt.
Vbvrikunamv so sibv nonuno kumlaka: ‘Nyidomooku lo doonv ngonugv Abu: Noogv darwknv aminv kairungnv;
10 Să vină Împărăția Ta! Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ.
noogv Karv bv rimu laka; nyidomooku hv oguaingbv ridudw vkv aingbv sichingmooku so noogv mvngnambv rimu laka.
11 Dă-ne astăzi pâinea noastră cea de toate zilele.
Ngonugv dvsetvngse dinchi nama silu ngonua jilaka.
12 Iartă-ne datoriile noastre, așa cum și noi iertăm datornicilor noștri.
Ngonua rimur nvnga ngonu oguaingbv mvngnga pvdw, vkv aingbv ngonugv rimur a mvngnga jilabv.
13 Nu ne duce pe noi în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău. Căci a Ta este Împărăția, puterea și slava în veci. Amin.
Ngonua hila manv pokayarka go rikw moma bvka, vbvritola ngonua Alvmanv Angv loka ringya labvka.’ [Ogulvgavbolo noogv mooku hv okv jwkrw hv, okv yunglit hv krim lokv doobwng rungnv.’] Amen.
14 Căci, dacă veți ierta oamenilor greșelile lor, și Tatăl vostru ceresc vă va ierta vouă.
Kvvbi gv nam rimur rinam a no mvngnga bolo, aotolo doonv noogv Abu ka nam mvngnga jire.
15 Dar dacă nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre.
Vbvritola no kvvbi ham mvngnga mabolo, aotolo doonv noogv Abu ka, noogv rimur rinam a mvngnga jimare.
16 Și când postiți, să nu fiți ca fățarnicii, cu fețele triste. Căci ei își desfigurează fețele ca să fie văzuți de oameni că postesc. Mai mult ca sigur vă spun că ei și-au primit răsplata.
“Okv vdwlo nonu yikrinyi, kaadubv rinam aingbv nyukmua mvngrubv kaatamla rimabvka. Bunu ayakka mvngru nvgobv mvsudo ogulvgavbolo nyi mvnwngngv bunu yikla doodu nvnyi vla kaare. Ngo nonua jvjvbv mindunv, bunua achialvbv jijinamha jiro pvkunv.
17 Dar voi, când postiți, ungeți-vă capul și spălați-vă pe față,
Vdwlo nonu dvmabv vngrinyi, nonugv nyukmua monyupla okv nonugv dwmw a tai toksu laka,
18 astfel încât să nu vă vadă oamenii că postiți, ci Tatăl vostru, care este în ascuns; și Tatăl vostru, care vede în ascuns, vă va răsplăti.
vbvribolo kvvbiv nonua yikdunv vla chimare—nonugv kaapa manam Abu mwngchik chinre. Okv nonugv Abu nonu ogugo risududw um kaayanv nonua rijo nga jire.
19 “Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina mistuie și unde hoții pătrund și fură;
“Bununo atubongv nyiamooku so nyitv nga tvvpv mabvka, soka tapin pungla okv chwnglwng dokla ramla okv dvchonv mvkola chojiku so vvpvyoka.
20 ci adunați-vă comori în ceruri, unde nici molia, nici rugina nu mistuie și unde hoții nu pătrund și nu fură;
Vmabvya, noogv nyitv nga nyidomooku lo tvvpv yalaka, tolo tapin pungla ramla mare, okv dvcho nvngv mvkola chola mare.
21 căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Okv ogolo noogv nyitv nga tvvpv pvdw haapok hvka hoka doore.
22 “Lampa trupului este ochiul. De aceea, dacă ochiul tău este sănătos, tot corpul tău va fi plin de lumină.
“Nyik si ayak gv lvgabv mvdurrupum gubv ridunv. Noogv nyik hv alvbolo noogv ayak mvnwngngv loung bv ridunv;
23 Dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. De aceea, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare este întunericul!
vbvritola noogv nyik hv alv mabolo noogv ayak hv kanv arwng lo doodunv. Vkvlvgabv noogv loung ngv kanv arwng lo dooku bolo hv achialvbv mvngru gubv ridu kunv!
24 Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, căci ori va urî pe unul și va iubi pe celălalt, ori va fi devotat unuia și va disprețui pe celălalt. Nu poți sluji și lui Dumnezeu și lui Mamona.
“Yvvka atu anyi gv nyirabv rinyu mare; nw akonyi pakri okv akonyi kaanwng mare; nw akonvgv minam a tvvre okv akonyi miakayare. No Pwknvyarnv nyila morko nga lvkobv anyia lvinbv riji-vngji nyulamare.
25 De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața voastră: ce veți mânca sau ce veți bea; și nici pentru trupul vostru, ce veți purta. Nu este viața mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
“Vkvlvgabv nonua ngo mindu, nonu hv turla singnam lvgabv dvkor tvngkor ham mvngdwk mabvka, okv ayak lokv vji vbee lvga ngaaka, ogulvgavbolo turnam hv dvnam mamsenga kaiyama nvri? Okv ayak si vji gvnam mamsenga arv doya madunvre?
26 Priviți păsările cerului, care nu seamănă, nu seceră și nu adună în hambare. Tatăl vostru ceresc le hrănește. Nu sunteți voi mult mai valoroși decât ele?
Pvta vdwa kaatoka: Bunu aliamu pakma, aamtami nvla, nesunglo gvlwkma; vbvritola noogv Abu nyidomooku lo doonv ngv bunua kaaya tayadu! No pvta vdwa achialvbv arv doya nvngv mai?
27 “Cine dintre voi, dacă este îngrijorat, poate să adauge o clipă la viața lui?
Nonu gv lokv akonv vbv mvngrula achuk kaiyago svngnyu re?
28 De ce vă îngrijorați din cauza hainelor? Gândiți-vă la crinii de pe câmp, cum cresc ei. Ei nu se trudesc, nici nu se învârt,
“Okv ogubv vji lvgabv mvngdwk dunv? Mootum gv apung agar vdwgv singnam a kaatoka: bunu atu v vji vbee lvgabv mvsu risuma.
29 și totuși vă spun că nici măcar Solomon, în toată gloria lui, nu era îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
Vbvritola ngo nonua minjidunv Dvbv Solomon ka ninyigv nyitv mvnwng lokvka so gv apung agar so gv kaapu aingbv vji gvnam go kaamato.
30 Dar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba câmpului, care astăzi există, iar mâine este aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca cu mult mai mult pe voi, cei cu puțină credință?
So si Pwknvyarnv yvvdw mootum gv nvmwng nga vji koomunv-nvmwng ngv silu doodu okv aarunyi dooku majinv, vmvlo ramyok jinamv. Nw jvjv rungbv nonua vji vbee koomu mabv kayure? Nonugv mvngjwng ngv miang dulaka!
31 De aceea, nu vă îngrijorați, zicând: “Ce vom mânca?”, “Ce vom bea?” sau “Cu ce ne vom îmbrăca?”
“Vkvlvgabv mvngru rungrap kuyoka: ngoogv dvse ngv tvngse ngv okv vji hv ogolo aatv rinvdw vla?’
32 Căci neamurile caută toate aceste lucruri; dar Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea.
(So mvngru runam dvdv si Pwknvyarnvnyi chimanv nyi vdwgv lokia mvngnam v.) So mvnwng sum nonu dinchi dvnv vla nonugv Abu nyidomooku doonv ngv chindu.
33 Dar căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea lui; și toate aceste lucruri vi se vor da și vouă.
Vmabvya ogumvnwngnga sv-nga kaiyabv Pwknvyarnv gv Karv nga okv Pwknvyarnv nam ogugo mvngpvdw um dinchi yalaka, vbvribolo Nw nam so ogu kvvbi mvnwng haka jitare.
34 De aceea, nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora singură. Răul propriu al fiecărei zile este suficient.
Vkvlvgabv aaru gv lvgabv mvngdwk mabvka: aaru gv mvngdwk hv dwkgu namgo doosure. Alu gv lokulo adwkaku logv nama, hoka lwktam svgo kaama.
