Matei 26
1 După ce a isprăvit toate aceste cuvinte, Isus a zis ucenicilor Săi:
Yesuus erga waan kana hunda dubbatee raawwatee booddee barattoota isaatiin akkana jedhe;
2 “Știți că peste două zile vine Paștele și Fiul Omului va fi dat spre răstignire.”
“Akkuma isin beektan Faasiikaaf guyyaa lamatu hafa; Ilmi Namaas fannifamuuf dabarfamee ni kennama.”
3 Atunci preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii poporului s-au adunat în curtea marelui preot, care se numea Caiafa.
Ergasii luboonni hangafoonnii fi maanguddoonni uummataa dallaa luba ol aanaa isa Qayyaaffaa jedhamuu keessatti walitti qabaman.
4 S-au sfătuit împreună ca să prindă pe Isus prin înșelăciune și să-L omoare.
Isaanis haxxummaadhaan Yesuusin qabuu fi ajjeesuuf mariʼatan.
5 Dar ei au spus: “Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se producă o răscoală în popor”.
Isaanis, “Garuu akka namoota gidduutti gooliin hin kaaneef yeroo ayyaanaatti hin taʼin” jedhan.
6 Pe când era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul,
Utuu Yesuus Biitaaniyaa keessa mana Simoon isa lamxaaʼaa sanaa jiruu,
7 a venit la El o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de mare preț, și a turnat mir pe capul Lui, pe când ședea la masă.
dubartiin tokko shittoo gatiin isaa akka malee guddaa taʼe bilqaaxxii albaasxiroositti qabattee gara isaa dhufte; akkuma inni maaddiitti dhiʼaateenis shittoo sana mataa isaatti dhangalaafte.
8 Ucenicii Lui, văzând aceasta, s-au indignat și au zis: “De ce această risipă?
Barattoonnis yommuu waan kana arganitti aaranii akkana jedhan; “Waan kana balleessuun maaliif?
9 pentru că acest unguent ar fi putut fi vândut cu mult și dat săracilor.”
Silaa shittoon kun gatii guddaatti gurguramee maallaqa isaa hiyyeeyyiif kennuun ni dandaʼama tureetii.”
10 Dar Isus, știind aceasta, le-a zis: “De ce tulburați pe femeie? Ea a făcut o faptă bună pentru mine.
Yesuusis kana hubatee akkana isaaniin jedhe; “Isin maaliif dubartii kana rakkiftu? Isheen waan gaarii naaf gooteerti.
11 Pentru că voi aveți întotdeauna săraci cu voi, dar pe mine nu mă aveți întotdeauna.
Hiyyeeyyii yeroo hunda of biraa qabdu; ana garuu yeroo hunda of biraa hin qabdan.
12 Căci, turnând acest mir pe trupul meu, ea a făcut-o ca să mă pregătească pentru înmormântare.
Dubartiin kun yommuu shittoo kana dhagna koo irrati dhangalaaftetti awwaalaaf na qopheessuudhaaf waan kana goote.
13 Adevărat vă spun că, oriunde se va propovădui această Bună Vestire în toată lumea, se va vorbi și despre ceea ce a făcut această femeie, ca o amintire a ei.”
Ani dhuguma isinittin hima; addunyaa hunda irratti, iddoo wangeelli kun itti lallabamu kamitti iyyuu wanni isheen gootes yaadannoo isheetiif ni odeeffama.”
14 Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoții cei mai de seamă
Ergasiis warra Kudha Lamaan keessaa namichi Yihuudaa Keeriyotii jedhamu tokko gara luboota hangafootaa dhaqee,
15 și le-a zis: “Cât vreți să-mi dați dacă vi-l predau?” Și au cântărit pentru el treizeci de arginți.
“Yoo ani isa dabarsee isinitti kenne isin maal naaf kennitu?” jedhee gaafate. Isaanis meetii soddomaan walii galan.
16 Din acel moment a căutat prilej să îl trădeze.
Yihuudaanis yeroo sanaa jalqabee Yesuusin dabarsee kennuuf haala mijaaʼaa eeggachaa ture.
17 În prima zi a azimilor, ucenicii au venit la Isus și I-au zis: “Unde vrei să-Ți pregătim Paștile?”
Guyyaa jalqaba Ayyaana Maxinootti barattoonni gara Yesuus dhufanii, “Akka ati Faasiikaa nyaattuuf eessatti akka siif qopheessinu barbaadda?” jedhanii gaafatan.
18 Și a zis: “Du-te în cetate la un oarecare și spune-i: “Învățătorul zice: “Vremea Mea este aproape. Voi sărbători Paștele în casa ta împreună cu discipolii mei."”””.
Innis deebisee akkana jedhe; “Magaalaa seenaatii nama wayiitiin, ‘Barsiisaan, yeroon koo gaʼeera; ani barattoota koo wajjin Ayyaana Faasiikaa mana keetti nan kabaja siin jedha’ jedhaa.”
19 Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.
Barattoonnis akkuma Yesuus isaan ajaje sana godhan; Faasiikaas ni qopheessan.
20 Când s-a făcut seară, El stătea la masă cu cei doisprezece ucenici.
Yesuusis yommuu galgalaaʼetti warra Kudha Lamaan wajjin maaddiitti dhiʼaate.
21 În timp ce mâncau, a zis: “Cu siguranță vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.”
Innis utuma nyaachaa jiranuu, “Ani dhuguma isinitti nan hima; isin keessaa tokko dabarsee na kenna” jedhe.
22 Ei erau foarte mâhniți, și fiecare dintre ei a început să-L întrebe: “Nu sunt eu, Doamne, nu-i așa?”
Isaanis akka malee gaddanii tokko tokkoon, “Yaa Gooftaa, na taʼinnaa laata?” jedhanii gaafachuu jalqaban.
23 El a răspuns: “Cel ce și-a înmuiat mâna cu mine în vasul acesta mă va trăda.
Yesuusis akkana jedhee deebise; “Namichi na wajjin gabatee keessa harka kaaʼee cuuphate dabarsee na kenna.
24 Fiul Omului merge așa cum este scris despre El, dar vai de omul prin care va fi trădat Fiul Omului! Mai bine ar fi fost pentru acel om dacă nu s-ar fi născut.”
Ilmi Namaa akkuma waaʼeen isaa barreeffame sanatti ni deema. Garuu namicha dabarsee Ilma Namaa kennu sanaaf wayyoo! Inni utuu dhalachuu baatee isaaf wayya ture.”
25 Iuda, care L-a trădat, a răspuns: “Nu sunt eu, nu-i așa, Rabbi?” El i-a spus: “Tu ai spus-o”.
Yihuudaan inni dabarsee isa kennuuf jiru sunis, “Yaa Barsiisaa, na taʼinnaa laata?” jedhe. Yesuusis, “Atuu jette kaa!” jedhee deebise.
26 Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine, a mulțumit pentru ea și a frânt-o. A dat-o ucenicilor și a zis: “Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.”
Utuu nyaachaa jiranuus Yesuus buddeena fuudhee eebbise; caccabsees, “Fudhadhaa nyaadhaa; kun foon koo ti” jedhee barattoota isaatiif kenne.
27 A luat paharul, a mulțumit și le-a dat, zicând: “Beți-l toți,
Xoofoos fuudhee galata galchee isaaniif kenne; akkanas jedhe; “Hundi keessan kana irraa dhugaa.
28 căci acesta este sângele Meu, al noului legământ, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor.
Kun dhiiga koo, dhiiga kakuu haaraa kan dhiifama cubbuu namoota baayʼeetiif dhangalaafamuu dha.
29 Dar vă spun că nu voi mai bea din acest fruct al viței de vie de acum înainte, până în ziua în care îl voi bea din nou cu voi în Împărăția Tatălui meu.”
Ani isinitti nan hima; ani hamman guyyaa isin wajjin mootummaa Abbaa koo keessatti deebiʼee dhugutti ammaa jalqabee ija wayinii kana irraa hin dhugu.”
30 După ce au cântat un imn, au ieșit pe Muntele Măslinilor.
Isaanis erga faarfannaa faarfatanii booddee Tulluu Ejersaatti qajeelan.
31 Atunci Isus le-a zis: “În noaptea aceasta, toți vă veți poticni din pricina Mea, căci este scris: “Voi lovi pe păstor și oile turmei vor fi risipite.
Ergasii Yesuus akkana isaaniin jedhe; “Hundi keessan edana sababii kootiif ni gufattu; akkana jedhamee barreeffameeraatii: “‘Ani tiksee nan rukuta; hoolonni karra sanaas ni bittinneeffamu.’
32 Dar, după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.”
Ani garuu ergan duʼaa kaʼee booddee isin dura Galiilaa nan dhaqa.”
33 Dar Petru i-a răspuns: “Chiar dacă toți se vor poticni din pricina ta, eu nu mă voi poticni niciodată.”
Phexros immoo deebisee, “Yoo namni hundinuu sababii keetiif gufate iyyuu ani gonkumaa hin gufadhu” jedheen.
34 Isus i-a zis: “Adevărat îți spun că în seara aceasta, până nu va cânta cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.”
Yesuus immoo deebisee, “Ani dhuguma sitti nan hima; ati edana utuu indaanqoon hin iyyin yeroo sadii na ganta” jedheen.
35 Petru I-a zis: “Chiar dacă ar fi să mor cu Tine, nu Mă voi lepăda de Tine.” Și toți ucenicii au spus la fel.
Phexros garuu, “Ani yoon si wajjin duʼuu qabaadhe illee gonkumaa si hin ganu” jedheen. Barattoonni hundinuus akkasuma jedhan.
36 Atunci Isus a venit cu ei la un loc numit Ghetsimani și a zis ucenicilor Săi: “Stați aici, până ce Mă voi duce acolo să Mă rog.”
Ergasiis Yesuus barattoota isaa wajjin iddoo Geetesemaanee jedhamu tokko dhaqe; innis, “Hamma ani achi dhaqee kadhadhutti isin as taaʼaa” jedheen.
37 A luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei, și a început să se întristeze și să fie foarte tulburat.
Innis Phexrosii fi ilmaan Zabdewoos lamaan of faana fudhatee deeme; gadduu fi yaaddaʼuus jalqabe.
38 Și le-a zis: “Sufletul Meu este foarte îndurerat, până la moarte. Rămâneți aici și vegheați cu mine”.
Ergasiis inni, “Lubbuun koo akka malee gadditee duʼuu geesseerti. Isin asuma turaatii na wajjin dammaqaa” jedheen.
39 El a înaintat puțin, a căzut cu fața la pământ și se ruga, zicând: “Tatăl Meu, dacă este cu putință, să treacă de la Mine paharul acesta; dar nu ceea ce vreau eu, ci ceea ce vrei Tu.”
Innis xinnoo achi hiiqee adda isaatiin lafatti gombifamee, “Yaa Abbaa ko, yoo dandaʼame xoofoon kun narra haa darbu. Garuu akka fedhii keetii malee akka fedhii kootii hin taʼin” jedhee kadhate.
40 A venit la ucenici și, găsindu-i dormind, a zis lui Petru: “Ce, n-ați putut să vegheați cu Mine un ceas?
Innis gara barattoota isaatti deebiʼee utuu rafanuu isaan arge. Phexrosiinis akkana jedhe; “Jarana, isin saʼaatii tokkitti illee dammaqxanii na wajjin turuu hin dandeenyee?
41 Vegheați și rugați-vă, ca să nu intrați în ispită. Într-adevăr, duhul este binevoitor, dar carnea este slabă.”
Isin akka qorumsatti hin galleef dammaqaa kadhadhaa. Hafuurri qophaaʼaa dha; foon garuu dadhabaa dha.”
42 Și iarăși S-a dus a doua oară și S-a rugat, zicând: “Tatăl Meu, dacă paharul acesta nu poate să treacă de la Mine, dacă nu-l beau, facă-se voia Ta.”
Ammas yeroo lammaffaa achi hiiqee, “Yaa Abbaa ko, xoofoon kun utuu ani hin dhugin yoo narra darbuu hin dandeenye akkuma fedhii keetii haa taʼu” jedhee kadhate.
43 A venit iarăși și i-a găsit dormind, căci aveau ochii îngreunați.
Inni yommuu deebiʼee dhufetti, ammas utuu rafanuu isaan arge; iji isaanii itti ulfaatee tureetii.
44 I-a lăsat din nou, s-a dus și s-a rugat a treia oară, spunând aceleași cuvinte.
Ammas isaan dhiisee achi hiiqee waanuma kanaan dura kadhate sana irra deebiʼee yeroo sadaffaa kadhate.
45 Apoi a venit la ucenicii Săi și le-a zis: “Încă mai dormiți și vă odihniți? Iată că s-a apropiat ceasul și Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor.
Innis gara barattootaatti deebiʼee akkana jedheen; “Isin amma iyyuu raftanii boqochaa jirtuu? Kunoo, saʼaatiin sun gaʼeera; Ilmi Namaas dabarfamee harka cubbamootaatti ni kennama.
46 Ridicați-vă, să mergem. Iată, cel care mă trădează este aproape”.
Kaʼaa ni deemnaa! Kunoo, namichi dabarsee na kennu sun dhufaa jira.”
47 Pe când vorbea El încă, iată că a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și împreună cu el o mare mulțime de preoți de seamă și de bătrâni ai poporului, cu săbii și cu ciomege.
Utuma inni amma iyyuu dubbachaa jiruu, Yihuudaan namichi warra Kudha Lamaan keessaa tokko taʼe sun dhufe. Tuunni luboota hangafootaa fi maanguddoota uummataa biraa ergame guddaanis goraadee fi bokkuu qabatee isa wajjin dhufe.
48 Cel care l-a trădat le dăduse un semn, zicând: “Pe cine sărut eu, acela este. Prindeți-l!”.
Inni dabarsee Yesuusin kennu sunis, “Namichi ani dhungadhu isa; isinis isa qabaa” jedhee mallattoo kenneefii ture.
49 Imediat s-a apropiat de Isus, a zis: “Salutări, Rabi!” și l-a sărutat.
Yihuudaanis yommusuma Yesuusitti dhiʼaatee, “Nagumaa yaa barsiisaa!” jedhee isa dhungate.
50 Isus i-a zis: “Prietene, ce cauți aici?” Atunci au venit, au pus mâinile pe Isus și L-au luat.
Yesuusis deebisee, “Yaa michuu ko, waan dhufteef sana raawwadhu kaa!” jedhe. Namoonni sun itti dhiʼaatanii Yesuusin qabanii hidhan.
51 Iată că unul dintre cei care erau cu Isus a întins mâna și a scos sabia, a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea.
Kunoo, warra Yesuus wajjin turan keessaa inni tokko goraadee isaa luqqifatee garbicha luba ol aanaa dhaʼee gurra isaa irraa kute.
52 Atunci Isus i-a zis: “Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce iau sabia vor muri de sabie.
Yesuus immoo akkana jedheen; “Goraadee kee iddoo isaatti deebisi; warri goraadee luqqifatan hundinuu goraadeedhaan balleeffamuutii.
53 Sau crezi că n-aș putea să-L rog pe Tatăl Meu și chiar acum să-mi trimită mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
Ati waan ani Abbaa kootti iyyachuu hin dandeenye, waan innis yeruma sana ergamoota Waaqaa LeegewooniiKudha Lamaa olii naa hin ergine seetaa?
54 Cum s-ar împlini atunci Scripturile care trebuie să fie așa?”
Utuu akkas taʼee immoo wanni Katabbiiwwan Qulqulluun karaa kanaan taʼuu qaba jedhan sun silaa akkamitti raawwatama ree?”
55 În ceasul acela, Isus a zis mulțimii: “Ați ieșit voi ca un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți? Eu stăteam în fiecare zi în templu, învățând, și voi nu m-ați arestat.
Saʼaatii sanatti Yesuus tuuta sanaan akkana jedhe; “Isin goraadee fi bokkuu qabattanii akka nama hattuu qabuutti na qabuu dhuftanii? Ani guyyuma guyyaan mana qulqullummaa keessa taaʼee barsiisaan ture; isinis na hin qabne.
56 Dar toate acestea s-au întâmplat pentru ca să se împlinească Scripturile profeților.” Atunci toți ucenicii l-au lăsat și au fugit.
Kun hundinuu garuu akka Katabbiiwwan raajotaa Qulqulluun raawwatamaniif taʼe.” Barattoonni hundinuus isa dhiisanii baqatan.
57 Cei ce luaseră pe Isus L-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați cărturarii și bătrânii.
Warri Yesuusin qaban sunis gara mana luba ol aanaa isa Qayyaaffaa jedhamuu iddoo barsiistonni seeraatii fi maanguddoonni itti walitti qabamaniitti isa geessan.
58 Dar Petru L-a urmărit de la distanță până la curtea marelui preot, a intrat și a șezut cu ofițerii, ca să vadă sfârșitul.
Phexros garuu hamma dallaa mana lubicha ol aanaatti fagootti isa duukaa buʼe. Innis waan taʼuuf jiru arguuf jedhee ol lixee waardiyyoota wajjin taaʼe.
59 Iar preoții cei mai de seamă, bătrânii și tot sfatul căutau mărturii false împotriva lui Isus, ca să-L omoare,
Luboonni hangafoonnii fi yaaʼiin Yihuudootaa guutuun Yesuusin ajjeesuuf jedhanii ragaa sobaa isatti barbaadaa turan.
60 dar n-au găsit niciuna. Chiar dacă s-au prezentat mulți martori mincinoși, nu au găsit niciunul. Dar, în cele din urmă, doi martori mincinoși au ieșit în față
Isaan garuu yoo dhuga baatonni sobaa hedduun dhiʼaatan illee homaa hin arganne. Dhuma irratti dhuga baatonni lama dhufanii,
61 și au spus: “Omul acesta a spus: “Pot să distrug templul lui Dumnezeu și să-l zidesc în trei zile””.
“Namichi kun, ‘Ani mana qulqullummaa Waaqaa diiguu, guyyaa sadii keessatti deebisee ijaaruu nan dandaʼa’ jedheera” jedhan.
62 Marele preot s-a ridicat în picioare și i-a zis: “Nu ai răspuns? Ce este ceea ce mărturisesc aceștia împotriva ta?”
Lubichi ol aanaanis kaʼee dhaabatee, “Ati deebii tokko illee hin kennituu? Wanni namoonni kunneen dhugaa sitti baʼan kun maali?” jedhee Yesuusin gaafate.
63 Dar Isus a tăcut. Marele preot i-a răspuns: “Te conjur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.”
Yesuus garuu inuma calʼise. Lubichi ol aanaan, “Ani Waaqa jiraataadhaan sin kakachiisa: Ati yoo Kiristoos Ilma Waaqaa taate mee nutti himi” jedheen.
64 Isus i-a zis: “Așa ai spus. Cu toate acestea, îți spun că, după aceea, îl vei vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului.”
Yesuusis deebisee, “Atuu jetteerta. Ani garuu isinitti nan hima; isin siʼachi utuu Ilmi Namaa mirga isa Humna qabeessa sanaatiin taaʼee, duumessa samiitiin dhufuu ni argitu” jedhe.
65 Atunci marele preot și-a rupt hainele și a zis: “A spus o blasfemie! De ce mai avem nevoie de alți martori? Iată, acum ați auzit blasfemia lui.
Kana irratti lubichi ol aanaan uffata isaa tarsaasee akkana jedhe; “Inni Waaqa arrabseera! Kana caalaa dhuga baatota maalii nu barbaachisa? Kunoo, Waaqa arrabsuu isaa isin iyyuu amma dhageessaniirtu.
66 Ce părere aveți?” Ei au răspuns: “Este vrednic de moarte!”
Maal isinitti fakkaata?” Isaanis, “Duʼatu isaaf mala” jedhanii deebisan.
67 Atunci l-au scuipat în față și l-au bătut cu pumnii, iar unii l-au pălmuit,
Ergasii isaan fuula isaatti tufan; abootteenis isa rukutan. Warri kaan immoo isa kabalanii,
68 zicând: “Propovăduiește-ne, Hristoase! Cine te-a lovit?”.
“Yaa Kiristoos! Eenyutu si rukute? Mee raajii nutti dubbadhu” jedhaniin.
69 Petru ședea afară, în curte, și o slujnică a venit la el și i-a zis: “Și tu ai fost cu Iisus Galileanul!”
Phexrosis dallaa keessa ala taaʼaa ture; xomboreen tokko isatti dhiʼaattee, “Atis Yesuus namicha Galiilaa sana wajjin turte!” jetteen.
70 Dar el a negat în fața tuturor, zicând: “Nu știu despre ce vorbiți.”
Inni garuu, “Ani waan ati dubbachuutti jirtu hin beeku” jedhee hunduma isaanii duratti gane.
71 După ce a ieșit afară pe prispă, l-a văzut altcineva și a zis celor ce erau acolo: “Și acesta a fost cu Isus din Nazaret.”
Utuu inni gara karra dallaa sanaatti deemaa jiruus xomboreen biraa tokko isa argitee, “Namichi kun Yesuus nama Naazreeti wajjin ture” jettee warra achi turanitti himte.
72 El a negat din nou cu jurământ: “Nu-l cunosc pe omul acesta.”
Innis kakatee, “Ani namicha kana hin beeku!” jedhee ammas gane.
73 După puțină vreme, cei ce stăteau de față au venit și au zis lui Petru: “Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci vorbirea ta te face cunoscut.”
Yeroo xinnoo booddee warri achi dhadhaabachaa turan Phexrositti dhiʼaatanii, “Atis dhuguma iyyuu jara keessaa tokkoo dha; loqodni kee si saaxilaatii” jedhan.
74 Atunci a început să înjure și să jure: “Nu-l cunosc pe omul acela!” Imediat a cântat cocoșul.
Yommus inni, “Ani namicha kana hin beeku” jedhee of abaaruu fi kakachuu jalqabe. Yommusuma indaanqoon iyye.
75 Petru și-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Isus: “Înainte de a cânta cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori”. Atunci a ieșit afară și a plâns cu amar.
Phexrosis dubbii Yesuus, “Ati utuu indaanqoon hin iyyin yeroo sadii na ganta” jedhee ture sana yaadate. Gad baʼees hiqqifatee booʼe.
