Marcu 15
1 Îndată de dimineață, preoții cei mai de seamă, împreună cu bătrânii, cărturarii și tot consiliul, s-au sfătuit, au legat pe Isus, L-au dus și L-au predat lui Pilat.
atha prabhātē sati pradhānayājakāḥ prāñca upādhyāyāḥ sarvvē mantriṇaśca sabhāṁ kr̥tvā yīśuṁ bandhayitva pīlātākhyasya dēśādhipatēḥ savidhaṁ nītvā samarpayāmāsuḥ|
2 Pilat l-a întrebat: “Ești Tu regele iudeilor?”. El a răspuns: “Așa spui tu”.
tadā pīlātastaṁ pr̥ṣṭavān tvaṁ kiṁ yihūdīyalōkānāṁ rājā? tataḥ sa pratyuktavān satyaṁ vadasi|
3 Preoții cei mai de seamă L-au acuzat de multe lucruri.
aparaṁ pradhānayājakāstasya bahuṣu vākyēṣu dōṣamārōpayāñcakruḥ kintu sa kimapi na pratyuvāca|
4 Pilat l-a întrebat din nou: “Nu ai răspuns? Vezi câte lucruri depun împotriva ta!”
tadānīṁ pīlātastaṁ punaḥ papraccha tvaṁ kiṁ nōttarayasi? paśyaitē tvadviruddhaṁ katiṣu sādhyēṣu sākṣaṁ dadati|
5 Dar Isus n-a mai răspuns nimic, așa că Pilat s-a mirat.
kantu yīśustadāpi nōttaraṁ dadau tataḥ pīlāta āścaryyaṁ jagāma|
6 Și la sărbătoare le dădea drumul la un prizonier, pe oricine îi cereau.
aparañca kārābaddhē kastiṁścit janē tanmahōtsavakālē lōkai ryācitē dēśādhipatistaṁ mōcayati|
7 Era unul numit Baraba, legat împreună cu tovarășii săi de insurecție, oameni care, în timpul insurecției, săvârșiseră o crimă.
yē ca pūrvvamupaplavamakārṣurupaplavē vadhamapi kr̥tavantastēṣāṁ madhyē tadānōṁ barabbānāmaka ēkō baddha āsīt|
8 Mulțimea, strigând cu voce tare, a început să-i ceară să facă pentru el ceea ce făcea întotdeauna pentru ei.
atō hētōḥ pūrvvāparīyāṁ rītikathāṁ kathayitvā lōkā uccairuvantaḥ pīlātasya samakṣaṁ nivēdayāmāsuḥ|
9 Pilat le-a răspuns: “Vreți să vi-l eliberez pe Regele iudeilor?”
tadā pīlātastānācakhyau tarhi kiṁ yihūdīyānāṁ rājānaṁ mōcayiṣyāmi? yuṣmābhiḥ kimiṣyatē?
10 Pentru că a înțeles că preoții de seamă l-au predat din invidie.
yataḥ pradhānayājakā īrṣyāta ēva yīśuṁ samārpayanniti sa vivēda|
11 Dar preoții cei mai de seamă au stârnit mulțimea, ca el să le elibereze în schimb pe Baraba.
kintu yathā barabbāṁ mōcayati tathā prārthayituṁ pradhānayājakā lōkān pravarttayāmāsuḥ|
12 Pilat i-a întrebat din nou: “Ce să fac atunci cu cel pe care voi îl numiți Regele iudeilor?”
atha pīlātaḥ punaḥ pr̥ṣṭavān tarhi yaṁ yihūdīyānāṁ rājēti vadatha tasya kiṁ kariṣyāmi yuṣmābhiḥ kimiṣyatē?
13 Și au strigat din nou: “Răstignește-L!”
tadā tē punarapi prōccaiḥ prōcustaṁ kruśē vēdhaya|
14 Pilat le-a zis: “Ce rău a făcut?” Dar ei au strigat foarte tare: “Răstignește-L!”
tasmāt pīlātaḥ kathitavān kutaḥ? sa kiṁ kukarmma kr̥tavān? kintu tē punaśca ruvantō vyājahrustaṁ kruśē vēdhaya|
15 Pilat, vrând să mulțumească norodul, i-a dat drumul lui Baraba, iar pe Isus, după ce l-a biciuit, l-a dat spre răstignire.
tadā pīlātaḥ sarvvāllōkān tōṣayitumicchan barabbāṁ mōcayitvā yīśuṁ kaśābhiḥ prahr̥tya kruśē vēddhuṁ taṁ samarpayāmbabhūva|
16 Soldații l-au dus în curtea care este pretoriul și au chemat toată cohorta.
anantaraṁ sainyagaṇō'ṭṭālikām arthād adhipatē rgr̥haṁ yīśuṁ nītvā sēnānivahaṁ samāhuyat|
17 L-au îmbrăcat cu purpură; și i-au împletit o coroană de spini, pe care i-au pus-o.
paścāt tē taṁ dhūmalavarṇavastraṁ paridhāpya kaṇṭakamukuṭaṁ racayitvā śirasi samārōpya
18 Au început să-l salute: “Slavă, rege al iudeilor!”.
hē yihūdīyānāṁ rājan namaskāra ityuktvā taṁ namaskarttāmārēbhirē|
19 I-au lovit capul cu o trestie, l-au scuipat și, plecându-și genunchii, i-au adus omagiu.
tasyōttamāṅgē vētrāghātaṁ cakrustadgātrē niṣṭhīvañca nicikṣipuḥ, tathā tasya sammukhē jānupātaṁ praṇōmuḥ
20 După ce și-au bătut joc de el, i-au luat mantia de purpură și i-au pus hainele lui. L-au dus afară ca să-l răstignească.
itthamupahasya dhūmravarṇavastram uttāryya tasya vastraṁ taṁ paryyadhāpayan kruśē vēddhuṁ bahirninyuśca|
21 Și au silit pe unul care trecea pe acolo, venind de la țară, Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să meargă cu ei, ca să-și poarte crucea.
tataḥ paraṁ sēkandarasya ruphasya ca pitā śimōnnāmā kurīṇīyalōka ēkaḥ kutaścid grāmādētya pathi yāti taṁ tē yīśōḥ kruśaṁ vōḍhuṁ balād dadhnuḥ|
22 L-au dus la locul numit Golgota, care înseamnă, fiind interpretat, “Locul unui craniu”.
atha gulgaltā arthāt śiraḥkapālanāmakaṁ sthānaṁ yīśumānīya
23 I-au oferit să bea vin amestecat cu smirnă, dar el nu l-a luat.
tē gandharasamiśritaṁ drākṣārasaṁ pātuṁ tasmai daduḥ kintu sa na jagrāha|
24 L-au răstignit, I-au împărțit hainele Lui și au tras la sorți ce să ia fiecare.
tasmin kruśē viddhē sati tēṣāmēkaikaśaḥ kiṁ prāpsyatīti nirṇayāya
25 Era ceasul al treilea când L-au răstignit.
tasya paridhēyānāṁ vibhāgārthaṁ guṭikāpātaṁ cakruḥ|
26 Și peste el era scrisă supranumele acuzării: “REGELE IUDEILOR”.
aparam ēṣa yihūdīyānāṁ rājēti likhitaṁ dōṣapatraṁ tasya śiraūrdvvam ārōpayāñcakruḥ|
27 Împreună cu El au răstignit doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
tasya vāmadakṣiṇayō rdvau caurau kruśayō rvividhātē|
28 S-a împlinit Scriptura care zice: “A fost socotit împreună cu călcătorii de lege”.
tēnaiva "aparādhijanaiḥ sārddhaṁ sa gaṇitō bhaviṣyati," iti śāstrōktaṁ vacanaṁ siddhamabhūta|
29 Cei ce treceau pe acolo Îl huleau, clătinându-și capetele și zicând: “Tu, care ai distrus templul și l-ai zidit în trei zile,
anantaraṁ mārgē yē yē lōkā gamanāgamanē cakrustē sarvva ēva śirāṁsyāndōlya nindantō jagaduḥ, rē mandiranāśaka rē dinatrayamadhyē tannirmmāyaka,
30 mântuiește-te și coboară-te de pe cruce!”
adhunātmānam avitvā kruśādavarōha|
31 La fel și preoții cei mai de seamă, care își băteau joc între ei împreună cu cărturarii, ziceau: “A mântuit pe alții. El nu se poate salva pe sine însuși.
kiñca pradhānayājakā adhyāpakāśca tadvat tiraskr̥tya parasparaṁ cacakṣirē ēṣa parānāvat kintu svamavituṁ na śaknōti|
32 Hristosul, Împăratul lui Israel, să se coboare acum de pe cruce, ca să-l vedem și să-l credem.” Cei care au fost răstigniți împreună cu el l-au insultat și ei.
yadīsrāyēlō rājābhiṣiktastrātā bhavati tarhyadhunaina kruśādavarōhatu vayaṁ tad dr̥ṣṭvā viśvasiṣyāmaḥ; kiñca yau lōkau tēna sārddhaṁ kruśē 'vidhyētāṁ tāvapi taṁ nirbhartsayāmāsatuḥ|
33 Când a venit ceasul al șaselea, a fost întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
atha dvitīyayāmāt tr̥tīyayāmaṁ yāvat sarvvō dēśaḥ sāndhakārōbhūt|
34 La ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: “Eloi, Eloi, lama sabachthani?”, ceea ce înseamnă, fiind interpretat: “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”
tatastr̥tīyapraharē yīśuruccairavadat ēlī ēlī lāmā śivaktanī arthād "hē madīśa madīśa tvaṁ paryyatyākṣīḥ kutō hi māṁ?"
35 Unii din cei ce stăteau acolo, auzind, au zis: “Iată, cheamă pe Ilie.”
tadā samīpasthalōkānāṁ kēcit tadvākyaṁ niśamyācakhyuḥ paśyaiṣa ēliyam āhūyati|
36 Unul a alergat și, umplând un burete plin de oțet, l-a pus pe o trestie și i-a dat să bea, zicând: “Lasă-l în pace. Să vedem dacă vine Ilie să îl dea jos”.
tata ēkō janō dhāvitvāgatya spañjē 'mlarasaṁ pūrayitvā taṁ naḍāgrē nidhāya pātuṁ tasmai dattvāvadat tiṣṭha ēliya ēnamavarōhayitum ēti na vēti paśyāmi|
37 Isus a strigat cu glas tare și și-a dat duhul.
atha yīśuruccaiḥ samāhūya prāṇān jahau|
38 Voalul templului s-a rupt în două, de sus până jos.
tadā mandirasya javanikōrdvvādadhaḥryyantā vidīrṇā dvikhaṇḍābhūt|
39 Când centurionul, care stătea vizavi de el, a văzut că a strigat așa și că și-a dat ultima suflare, a zis: “Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
kiñca itthamuccairāhūya prāṇān tyajantaṁ taṁ dr̥ṣdvā tadrakṣaṇāya niyuktō yaḥ sēnāpatirāsīt sōvadat narōyam īśvaraputra iti satyam|
40 Erau și femei care priveau de departe, printre care Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic și a lui Iose și Salomeea,
tadānīṁ magdalīnī marisam kaniṣṭhayākūbō yōsēśca mātānyamariyam śālōmī ca yāḥ striyō
41 care, când era în Galileea, L-au urmat și Îi slujeau, și multe alte femei care s-au suit cu El la Ierusalim.
gālīlpradēśē yīśuṁ sēvitvā tadanugāminyō jātā imāstadanyāśca yā anēkā nāryō yīśunā sārddhaṁ yirūśālamamāyātāstāśca dūrāt tāni dadr̥śuḥ|
42 Și când s-a făcut seară, fiindcă era ziua pregătirii, adică ziua dinaintea Sabatului,
athāsādanadinasyārthād viśrāmavārāt pūrvvadinasya sāyaṁkāla āgata
43 a venit Iosif din Arimateea, un sfetnic de seamă, care și el însuși aștepta Împărăția lui Dumnezeu. A intrat cu îndrăzneală la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
īśvararājyāpēkṣyarimathīyayūṣaphanāmā mānyamantrī samētya pīlātasavidhaṁ nirbhayō gatvā yīśōrdēhaṁ yayācē|
44 Pilat a fost surprins să audă că era deja mort; și chemând centurionul, l-a întrebat dacă era mort de mult timp.
kintu sa idānīṁ mr̥taḥ pīlāta ityasambhavaṁ matvā śatasēnāpatimāhūya sa kadā mr̥ta iti papraccha|
45 Când a aflat de la centurion, i-a dat trupul lui Iosif.
śatasēmanāpatimukhāt tajjñātvā yūṣaphē yīśōrdēhaṁ dadau|
46 Acesta a cumpărat o pânză de in și, coborându-l, l-a înfășurat în pânză de in și l-a pus într-un mormânt care fusese tăiat într-o stâncă. A rostogolit o piatră la ușa mormântului.
paścāt sa sūkṣmaṁ vāsaḥ krītvā yīśōḥ kāyamavarōhya tēna vāsasā vēṣṭāyitvā girau khātaśmaśānē sthāpitavān pāṣāṇaṁ lōṭhayitvā dvāri nidadhē|
47 Maria Magdalena și Maria, mama lui Iose, au văzut unde fusese pus.
kintu yatra sōsthāpyata tata magdalīnī mariyam yōsimātr̥mariyam ca dadr̥śatr̥ḥ|
