Ioan 8
1 Dar Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor.
Te Yesus neu sia lete Saitun.
2 Și, dis-de-dimineață, a intrat din nou în Templu și tot poporul a venit la El. El a șezut jos și i-a învățat.
Mbila fefetu anan, boe ma Ana neu mia Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a sodꞌan rala. Atahori hetar reu raꞌabꞌue ro E. Boe ma Ana endoꞌ nanori se.
3 Cărturarii și fariseii au adus o femeie prinsă în adulter. După ce au așezat-o la mijloc,
Leleꞌ naa, hambu inaꞌ esa fo ara humu rala e leleꞌ ana hohongge. Boe ma meser agama ro atahori Farisi hira o lea rendi e nisiꞌ Yesus. De Ara raꞌasusuuꞌ inaꞌ naa nambariiꞌ sia basa se mata nara.
4 i-au spus: “Învățătorule, am găsit-o pe această femeie în adulter, chiar în flagrant.
Boe ma rafadꞌe Yesus rae, “Papa Meser. Inaꞌ ia hambu rala e leleꞌ ana hohongge.
5 Or, în legea noastră, Moise ne-a poruncit să ucidem cu pietre astfel de femei. Ce spui, așadar, despre ea?”
Naa, tungga baꞌi Musa Hohoro-lalanen nara, hambu parendaꞌ oi, ‘atahori mana hohongge musi nene hondaꞌ fatu neu losa mate.’ Tungga Papa, na, taꞌo bee?”
6 Ei au spus aceasta punându-l la încercare, ca să aibă de ce să-l acuze. Dar Isus s-a aplecat și a scris cu degetul pe pământ.
Ara rae teꞌe-sii sobꞌa E, fo ara bisa rundu salaꞌ ma raꞌatutudꞌaꞌ E. Yesus nda nataa neuꞌ ena sa, te Ana endoꞌ dakaꞌ-dakaꞌ de suraꞌ sia rae a, nendiꞌ lima uꞌu na.
7 Dar, când ei continuau să-L întrebe, El și-a ridicat privirea și le-a zis: “Cine dintre voi este fără de păcat, să arunce primul cu piatra în ea.”
Ara akaꞌ ratane rakandodooꞌ E. Basa ma Ana nambariiꞌ, de nafadꞌe se nae, “Taꞌo ia. Mete ma hambu mia hei nda tao mita salaꞌ sa, na, eni mana mbia fatu naꞌahuluꞌ fo hukun inaꞌ ia.”
8 Și iarăși s-a aplecat și a scris cu degetul pe pământ.
Basa ma Ana endoꞌ dakaꞌ-dakaꞌ fai, de suraꞌ seluꞌ neu rae a.
9 Când au auzit, ei, încredințați de conștiința lor, au ieșit unul câte unul, începând de la cel mai bătrân până la cel din urmă. Isus a rămas singur cu femeia acolo unde era, în mijloc.
Leleꞌ ara rena oꞌolan ma, ara mae. Huu sia rala nara, ara bubꞌuluꞌ rae, sira o tao rita salaꞌ boe. Basa ma ara lao esa-esa, mia lasiꞌ losa soruꞌ ra. Doo-doo ma, helaꞌ a Yesus no inaꞌ a mesaꞌ ne sia naa.
10 Isus, ridicându-se în picioare, a văzut-o și a zis: “Femeie, unde sunt acuzatorii tăi? Nu te-a condamnat nimeni?”.
Boe ma Yesus nambariiꞌ fai, ma natane nae, “Hee? Ara sia bee ena? Nda hambu atahori laen sia ia, fo nau fee salaꞌ do hukun nggo, do?”
11 Ea a răspuns: “Nimeni, Doamne.” Isus a spus: “Nici Eu nu vă condamn. Mergeți pe drumul vostru. De acum încolo, să nu mai păcătuiești”.
Boe ma nataa nae, “Nese, Papa.” Yesus nafadꞌe e nae, “Au o nda nau hukun nggo sa boe. Baliꞌ leo. Te musunedꞌa. Afiꞌ tao salaꞌ fai!”]
12 Isus le-a vorbit din nou, zicând: “Eu sunt lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții."
Yesus olaꞌ seluꞌ no atahori hetar naa ra nae, “Au ia, onaꞌ manggareloꞌ soaꞌ neu atahori sia raefafoꞌ ia. Atahori mana tungga Au nda nasodꞌa sia maꞌahatuꞌ a sa, te ana leo sia manggareloꞌ mana nendi masodꞌa ndoo-tetuꞌ a.”
13 Fariseii I-au zis: “Tu mărturisești despre tine însuți. Mărturia ta nu este valabilă”.
Hambu atahori Farisi hira rasapaa rae, “Weh! Mae dadꞌi sakasii soaꞌ neu aom, do? Nda bisa sa! Huu tungga hita hohoro-lalanen, musi atahori laen dadꞌi sakasii soaꞌ neu atahori esa, nda akaꞌ atahori na mesaꞌ ne sa. Dadꞌi hai nda simbo, ma nda nau mimihere sa.”
14 Isus le-a răspuns: “Chiar dacă mărturisesc despre mine însumi, mărturia mea este adevărată, căci eu știu de unde am venit și unde mă duc; dar voi nu știți de unde am venit și unde mă duc.
Yesus nataa nae, “Taꞌo ia. Mae Au dadꞌi sakasii soaꞌ neu ao Ngga, te oꞌola Ngga naa, tebꞌe. Huu Au mesaꞌ nggo bubꞌuluꞌ tebꞌe Au laoꞌ mia bee uma, boe ma ae bee uu. Hei nda bubꞌuluꞌ Au mia bee uma sa, boe ma nda bubꞌuluꞌ dei fo Au bee uu sa boe.
15 Voi judecați după trup. Eu nu judec pe nimeni.
Hei nile atahori mendiꞌ atahori timba-tai na. Te Au nda pake atahori timba-tain fo nile atahori esa sa boe.
16 Chiar dacă judec, judecata mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci sunt cu Tatăl care m-a trimis.
Mete ma Au nile atahori, Au timba-tai ngga naa, ndaa. Huu Au nda nile mesaꞌ nggo sa, te Au tao basa-bꞌasa naa ra uꞌubꞌue o Ama ngga mana denu Auꞌ a.
17 De asemenea, este scris în legea voastră că mărturia a doi oameni este valabilă.
Afiꞌ liliiꞌ. Huu nenesuraꞌ sia hei hohoro-lalane agama ma oi, ‘Mete ma hambu atahori sakasii rua olaꞌ ona esaꞌ dalaꞌ esa, na, dei fo feꞌe nenesimbo tungga hita hohoro-lalanen.’
18 Eu sunt cel care mărturisește despre mine însumi, iar Tatăl care m-a trimis mărturisește despre mine.”
Dadꞌi nda akaꞌ Au mesaꞌ nggo dadꞌi sakasii soꞌal ao ngga sa. Huu Ama ngga mana denu Auꞌ a o dadꞌi sakasii ma olaꞌ soꞌal Au boe.”
19 Și I-au zis: “Unde este Tatăl Tău?” Isus a răspuns: “Nu Mă cunoașteți nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați cunoaște pe Mine, L-ați cunoaște și pe Tatăl Meu.”
Ara ratane rae, “Amam naa, sia bee?” Boe ma Yesus nataa nae, “Hei nda mihine tebꞌe Au sa. Hei o nda mihine Au Ama ngga sa boe. Huu mete ma hei mihine tebꞌe Au, tantu mihine Eni boe.”
20 Isus a rostit aceste cuvinte în vistierie, în timp ce învăța în templu. Dar nimeni nu l-a arestat, pentru că nu venise încă ceasul lui.
Basa ia ra, Yesus nafadꞌe leleꞌ Ana nanori sia Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a, deka-deka sia mamanaꞌ fo radꞌuru rendiꞌ neu doi kolete. Nda hambu esa humu E sa boe, huu fain nda feꞌe losa sa.
21 Isus le-a spus deci din nou: “Mă duc, și voi mă veți căuta și veți muri în păcatele voastre. Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni”.
Yesus tute oꞌolan mbali se nae, “Dei fo Au lao hela nggi, uu sia mamanaꞌ laen. Dei fo ama sangga Au, te nda hambu sa, huu hei nda miꞌena hak mii sia mamanaꞌ naa sa. De mete ma hei mate, naa ama feꞌe lemba-misaa sala-kilum.”
22 Iudeii ziceau: “Oare se va omorî El însuși, pentru că zice: “Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni”?”
Basa ma atahori Yahudi ra malangga nara esa natane esa rae, “Ana olaꞌ saa ia? Ana nae tao nisa aon, do? Huu Ana oi, ‘Hei nda bisa mii sia mamanaꞌ naa sa.’”
23 El le-a zis: “Voi sunteți de jos. Eu sunt de sus. Voi sunteți din lumea aceasta. Eu nu sunt din lumea aceasta.
Boe ma Yesus nafadꞌe mbali se nae, “Hei mia raefafoꞌ sia raeꞌ. Te Au mia lalai sia ataꞌ. Hei atahori mia raefafoꞌ ia. Te Au atahori nda mia raefafoꞌ ia sa.
24 De aceea v-am spus că veți muri în păcatele voastre; căci, dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre.”
Naeni de Au ufadꞌe faꞌ ra ae, mete ma hei mate, ama feꞌe lemba-misaa sala-kilu mara. Huu mete ma hei nda mimihere mae, Au ia, naeni Kristus, fo Lamatualain haitua nemaꞌ a ena, dei fo hei mate, na tantu ama feꞌe lemba-misaa sala-kilu mara.”
25 Și I-au zis: “Cine ești Tu?” Isus le-a spus: “Exact ceea ce v-am spus de la început.
Basa ma ratane rae, “Weh! Ho ia, seka?” Yesus nataa nae, “Au ufadꞌe memaꞌ mia fefeun ena.
26 Am multe lucruri de spus și de judecat cu privire la voi. Totuși, cel care m-a trimis este adevărat; și lucrurile pe care le-am auzit de la el, acestea le spun lumii.”
Hambu dalaꞌ hetar fo Au bisa ufadꞌe soꞌal hei. Hei sala mara naeꞌ boe. Te Au nda nau utudꞌu dalaꞌ naa ra sa. Naa, Mana denu Au uma sia ia na, mete ma Ana olaꞌ, Ana olaꞌ akaꞌ ndoo-tetuꞌ a. Ma Au ufadꞌe neu akaꞌ atahori sia raefafoꞌ ia, dala-dalaꞌ fo Au rena mia Eni ena.”
27 Ei nu înțelegeau că El le vorbea despre Tatăl.
(Eni masud na, Aman sia sorga. Te ara nda rahine masud na sa boe).
28 Isus le-a zis deci: “Când veți ridica pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt El și nu fac nimic de la mine însumi, ci spun aceste lucruri așa cum M-a învățat Tatăl Meu.
Boe ma Yesus olaꞌ seluꞌ fai nae, “Dei fo mete ma hei londa nggangge Au, Atahori Matetuꞌ ia, sia hau ngganggeꞌ ata, dei fo hei mihine mae, Au ia, naeni Kristus. Au nda tao saa-saa mia Au ao ngga sa, te Au unori akaꞌ dala-dalaꞌ fo Ama ngga sia sorga nanori neu Au ena.
29 Cel care m-a trimis este cu mine. Tatăl nu m-a lăsat singur, pentru că eu fac întotdeauna lucrurile care îi sunt plăcute.”
Mana denu Au a, naꞌabꞌue no Au nakandooꞌ a. Ana nda parna hela nita Au mesaꞌ nggo sa, huu Au akaꞌ tao tungga Eni hihii-nanaun.”
30 Pe când vorbea El aceste lucruri, mulți au crezut în El.
Leleꞌ Yesus nafadꞌe dalaꞌ ia ra, ma atahori hetar ramahere E boe.
31 Isus a zis deci iudeilor care crezuseră în El: “Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenicii Mei.
Basa ma, Yesus nafadꞌe neu atahori Yahudi ra mana ramahere neu Eni a nae, “Mete ma hei misodꞌa nenepaꞌaꞌ mo Au Dedꞌea-oꞌola ngga ra, ma hei minori mikindoo mia Au, na, hei dadꞌi Au ana mana tungga ngga tebꞌe-tebꞌeꞌ.
32 Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi.”
Basa fo, hei bisa bubꞌuluꞌ dala-dala ndoo-tetuꞌ ra. Ma dala-dala ndoo-tetuꞌ naa, mana mboꞌiꞌ nggi, de ama nda afiꞌ dadꞌi ate sa ena.”
33 Ei i-au răspuns: “Noi suntem urmașii lui Avraam și n-am fost niciodată robi nimănui. Cum spui tu: “Veți fi liberi”?”
Basa ma ara rasapaa rae, “Hee! Hai ia, nda atahori aten sa! Huu hai ia, baꞌi Abraham tititi-nonosin! Dadꞌi taꞌo bee de olaꞌ mae, dei fo hai nenemboꞌit?”
34 Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că oricine săvârșește un păcat este robul păcatului.
Boe ma Yesus nafadꞌe neu se nae, “Au oꞌola ngga naa, tebꞌe. Huu basa atahori fo rasodꞌaꞌ tao salaꞌ ra, dadꞌi onaꞌ ate esa akaꞌ tungga-tunggaꞌ a salaꞌ hihii-nanaun.
Te eni biasa na, taꞌo ia: ate ra nda biasa simbo hata-hetoꞌ mia malangga sa. Huu akaꞌ malangga anan mana simbo hata-hetoꞌ naa. (aiōn g165)
36 Așadar, dacă Fiul vă face liberi, veți fi cu adevărat liberi.
Dadꞌi mete ma Au, naeni Lamatualain Anan, fee ambon neu sala-kilu mara, na, hei nenemboꞌit ena, ma nda dadꞌi salaꞌ a aten sa ena. No taꞌo naa, hei nenemboꞌit tebꞌe ena, de sudꞌi boe tungga salaꞌ a hihii-nanaun fai!
37 Știu că sunteți urmașii lui Avraam, dar voi căutați să mă omorâți, pentru că cuvântul meu nu-și găsește locul în voi.
Au bubꞌuluꞌ hei ia, naeni baꞌi Abraham tititi-nonosin. Mae onaꞌ naa boe o, hei akaꞌ sangga-sangga dalaꞌ fo mae tao misa Au, huu ama nda nau simbo Au nenori ngga sa. Huu sia rala mara, nda hambu mamanaꞌ fo mbedaꞌ Au Dedꞌea-oꞌola ngga sa ena.
38 Eu spun lucrurile pe care le-am văzut la Tatăl meu, iar voi faceți și voi lucrurile pe care le-ați văzut la tatăl vostru.”
Au ufadꞌe dala-dalaꞌ fo itaꞌ ra, fo Ama ngga natudꞌu neu Au ena. Ma hei tao tungga dala-dalaꞌ fo hei rena mia ama mara.”
39 Ei i-au răspuns: “Tatăl nostru este Avraam.” Isus le-a zis: “Dacă ați fi copiii lui Avraam, ați face faptele lui Avraam.
Ara rataa rae, “Hai ia, baꞌi Abraham tititi-nonosin!” Yesus nafadꞌe nae, “Mete ma hei dadꞌi baꞌi Abraham tititi-nonosin tebꞌe, na, hei tao tungga e.
40 Dar acum căutați să Mă omorâți pe Mine, un om care v-a spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam nu a făcut asta.
Te baꞌi Abraham nda tao nita deꞌulakaꞌ onaꞌ hei taoꞌ naa sa! Huu hei akaꞌ sangga dalaꞌ fo mae tao misa Au. Tao-tao te Au ia, mana ufadꞌe neu nggi dala-dala ndoo-tetuꞌ a, fo Au rena mia Lamatualain.
41 Voi faceți faptele tatălui vostru.” Ei i-au spus: “Noi nu ne-am născut din imoralitate sexuală. Noi avem un singur Tată, Dumnezeu”.
Hei tatao mara, memaꞌ nda nela naꞌadooꞌ mia hei amam sa.” Te ara rasapaa rae, “Hee! Hai ia, ana nene hengge neeꞌ! Afiꞌ mae, hai ia, ana tias! Huu hai Amam, akaꞌ esaꞌ a, naeni Lamatualain!”
42 Isus le-a zis: “Dacă Dumnezeu ar fi tatăl vostru, M-ați iubi, căci Eu am ieșit și am venit de la Dumnezeu. Căci nu am venit de la mine însumi, ci el m-a trimis.
Boe ma Yesus nafadꞌe se nae, “Te mete ma Lamatualain tebꞌe-tebꞌeꞌ dadꞌi hei Amam, tantu hei sue Au. Huu Au uma mia E, ma Au sia ia. Au nda uma tunggaꞌ a hihii-nanau ngga sa. Te Au uma, huu Eni mana denu Au.
43 De ce nu înțelegeți vorbirea mea? Pentru că nu puteți auzi cuvântul meu.
Taꞌo bee de hei nda mihine Au oꞌola ngga sa? Mbei ma hei nda nau rena, sa!
44 Voi sunteți de la tatăl vostru, diavolul, și vreți să împliniți dorințele tatălui vostru. El a fost ucigaș de la început și nu stă în adevăr, pentru că nu este adevăr în el. Când vorbește o minciună, vorbește de unul singur, căci este un mincinos și tatăl minciunii.
Hei ia, mataꞌ sa onaꞌ nitu ra malanggan. Huu hei hiiꞌ a tao tungga eni hihii-nanaun! Mia fefeun, eni mana tao nisa atahori. Eni labꞌan dala ndoo-tetuꞌ ra, ana tola hendi basa ndoo-tetuꞌ ra. Mete ma ana peko-lelekoꞌ, naa memaꞌ eni biasa na. Huu eni mana peko-lelekoꞌ, ma mana ombo-koson huun.
45 Dar pentru că spun adevărul, voi nu mă credeți.
Au ia, mana ufadꞌe dala ndoo-tetuꞌ a. Te hei nda mimihere Au sa.
46 Care dintre voi mă convinge de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu mă credeți?
Sobꞌa! Seka mia hei bisa natudꞌu nalaꞌ bukti nae, Au tao salaꞌ ena? Heran, e! Mete ma Au olaꞌ ndoo-tetuꞌ, taoꞌ bee de hei nda nau mimihere Au sa?
47 Cine este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu. De aceea voi nu auziți, pentru că nu sunteți din Dumnezeu.”
Naa, atahori mana laoꞌ mia Lamatualain rena Dedꞌea-oꞌolan. Te hei ia, nda laoꞌ mia Lamatualain sa, naeni de hei nda hii rena Au sa.”
48 Atunci Iudeii I-au răspuns: “Nu spunem noi bine că ești samaritean și că ai un demon?”
Atahori Yahudi ra malangga nara, rataa rae, “Weh! Hai olaꞌ naa tebꞌe ena. Huu hai mifadꞌe ena, Ho ia, nda atahori Yahudi matetuꞌ sa, te Ho atahori Samaria. Ho o nitu a sia ralam ena!”
49 Isus a răspuns: “Eu nu am niciun demon, dar Eu Îl cinstesc pe Tatăl Meu, iar voi Mă necinstiți.
Boe ma Yesus nataa nae, “Nitu a nda sia Au rala ngga sa. Au fee hada-hormat neu Ama ngga sia sorga, te hei nda fee hada-hormat neu Au sa.
50 Dar eu nu caut gloria mea. Există cineva care caută și judecă.
Au nda soꞌu ao ngga fo utudꞌu manaseli ngga sa. Te hambu Esa nau natudꞌu Au manaseli ngga. Hela Eni mana naꞌetuꞌ nae Au oꞌola ngga nda, do hokoꞌ.
51 Mai mult ca sigur, vă spun că, dacă o persoană respectă cuvântul meu, nu va vedea niciodată moartea.” (aiōn g165)
Au Dedꞌea-oꞌola ngga, memaꞌ tebꞌe! Ma, atahori mana rena ma tao tungga Dedꞌea oꞌola ngga, nda mate sa.” (aiōn g165)
52 Atunci iudeii i-au zis: “Acum știm că ai un demon. Avraam a murit, ca și profeții, iar tu spui: “Dacă un om păzește cuvântul Meu, nu va gusta niciodată moartea”. (aiōn g165)
Rena onaꞌ naa, ma atahori Yahudi ra malangga nara rafadꞌe E rae, “Ia naa, hai bubꞌuluꞌ ho olaꞌ onaꞌ muluꞌ e, huu nitu a sia ralam ena. Baꞌi Abraham mate ena. Lamatualain mana ola-ola dalahulu nara, o mate ena boe. Te ho mae, ‘atahori mana rena ma tao tungga Au Dedꞌea-oꞌola ngga ra, nda mate sa.’ Memaꞌ ho mumulu ena! (aiōn g165)
53 Ești tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Profeții au murit. Cine te dai tu drept cine ești?”.
Do duꞌa mae ho manaseliꞌ lenaꞌ baꞌi Abraham mana mateꞌ a? Do, Ho manaseliꞌ lenaꞌ Lamatualain mana ola-olan fo mana mateꞌ ra ena do? Ho duꞌa, mae Ho ia, seka?”
54 Isus a răspuns: “Dacă mă slăvesc pe mine însumi, slava mea nu este nimic. Cel care mă slăvește pe mine este Tatăl meu, despre care voi spuneți că este Dumnezeul nostru.
Boe ma Yesus nataa, nae “Mete ma Au mana soꞌu Ao ngga, atahori nda nau simbo sa. Tao-tao te, Au nda soꞌu-soꞌuꞌ ao ngga sa, te Ama ngga mana soꞌu nanaru Au. Eni fo hei mitaa mae, hei Lamatualain ma.
55 Voi nu L-ați cunoscut, dar Eu Îl cunosc. Dacă aș spune: “Nu-l cunosc”, aș fi ca voi, un mincinos. Dar eu îl cunosc și îi respect cuvântul.
Te hei nda mihine E sa. Au uhine no maloleꞌ. Mete ma Au ae nda uhine maloleꞌ E sa, na, Au mana ombo-koson, onaꞌ hei boe. Te Au uhine maloleꞌ E, ma Au o tao tungga Dedꞌea-oꞌolan boe.
56 Tatăl vostru Avraam s-a bucurat să vadă ziua mea. A văzut-o și s-a bucurat”.
Hei baꞌi Abraham ma ralan namahoꞌo seli, leleꞌ ana nahani nae nita Au uꞌuma ngga. Memaꞌ Ana nita ena, de ana maꞌahee.”
57 Și Iudeii i-au zis: “Nu ești încă în vârstă de cincizeci de ani! L-ai văzut tu pe Avraam?”
Atahori Yahudi ra malangga nara rafadꞌe rae, “Ho nda feꞌe too lima nulu sa boe! Te mae ho mita baꞌi Abraham ena. Tebꞌe, do?”
58 Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că, înainte ca Avraam să fi existat, EU SUNT.”
Boe ma Yesus nataa nae, “Tebꞌe! Huu baꞌi Abraham nda feꞌe sia sa, te Au sia ena.”
59 Și au luat pietre ca să arunce în El; dar Isus S-a ascuns și a ieșit din templu, trecând prin mijlocul lor, și a trecut pe lângă ei.
Boe ma, atahori naa ra haꞌi fatu fo rae honda E, huu Ana soꞌu Aon onaꞌ Lamatualain. Te Ana laoꞌ bambi-bambi de dea neu mia Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a sodꞌan.
