Faptele 3
1 Petru și Ioan se urcau în templu la ora de rugăciune, la ceasul al nouălea.
Petrus autem, et Ioannes ascendebant in templum ad horam orationis nonam.
2 Se ducea un om șchiop din pântecele mamei sale, pe care îl puneau zilnic la ușa templului numit Frumos, ca să ceară daruri pentru cei nevoiași dintre cei care intrau în templu.
Et quidam vir, qui erat claudus ex utero matris suæ, baiulabatur: quem ponebant quotidie ad portam templi, quæ dicitur Speciosa, ut peteret eleemosynam ab introeuntibus in templum.
3 Văzându-i pe Petru și pe Ioan pe cale să intre în templu, a cerut să primească daruri pentru cei nevoiași.
Is cum vidisset Petrum, et Ioannem incipientes introire in templum, rogabat ut eleemosynam acciperet.
4 Petru, fixându-și ochii asupra lui, împreună cu Ioan, a zis: “Uită-te la noi”.
Intuens autem in eum Petrus cum Ioanne, dixit: Respice in nos.
5 El i-a ascultat, așteptând să primească ceva de la ei.
At ille intendebat in eos, sperans se aliquid accepturum ab eis.
6 Dar Petru a spus: “Nu am nici argint, nici aur, ci ceea ce am, asta vă dau. În numele lui Isus Hristos din Nazaret, ridică-te și umblă!”.
Petrus autem dixit: Argentum et aurum non est mihi: quod autem habeo, hoc tibi do: In nomine Iesu Christi Nazareni surge, et ambula.
7 El l-a luat de mâna dreaptă și l-a ridicat. Imediat picioarele și oasele gleznelor lui au primit putere.
Et apprehensa manu eius dextera, allevavit eum, et protinus consolidatæ sunt bases eius, et plantæ.
8 Sărind, s-a ridicat în picioare și a început să meargă. A intrat cu ei în templu, mergând, sărind și lăudându-l pe Dumnezeu.
Et exiliens stetit, et ambulabat: et intravit cum illis in templum ambulans, et exiliens, et laudans Deum.
9 Tot poporul l-a văzut mergând și lăudându-l pe Dumnezeu.
Et vidit omnis populus eum ambulantem, et laudantem Deum.
10 L-au recunoscut, că era cel care obișnuia să stea să cerșească daruri pentru nevoiași la Poarta Frumoasă a templului. Erau plini de uimire și de mirare pentru ceea ce i se întâmplase.
Cognoscebant autem illum, quod ipse erat, qui ad eleemosynam sedebat ad Speciosam portam templi: et impleti sunt stupore et extasi in eo, quod contingerat illi.
11 În timp ce șchiopul vindecat se ținea de Petru și de Ioan, tot poporul a alergat împreună la ei în pridvorul care se numește al lui Solomon, minunându-se foarte mult.
Cum teneret autem Petrum, et Ioannem, cucurrit omnis populus ad eos ad porticum, quæ appellatur Salomonis, stupentes.
12 Petru, văzând aceasta, a zis norodului: “Bărbați israeliți, de ce vă minunați de omul acesta? De ce vă holbați ochii la noi, ca și cum prin puterea sau evlavia noastră l-am fi făcut să meargă?
Videns autem Petrus, respondit ad populum: Viri Israelitæ quid miramini in hoc, aut nos quid intuemini, quasi nostra virtute aut potestate fecerimus hunc ambulare?
13 Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov, Dumnezeul părinților noștri, a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L-ați predat și L-ați renegat în fața lui Pilat, când acesta hotărâse să-L elibereze.
Deus Abraham, et Deus Isaac, et Deus Iacob, Deus patrum nostrorum glorificavit filium suum Iesum, quem vos quidem tradidistis, et negastis ante faciem Pilati, iudicante illo dimitti.
14 Dar voi L-ați renegat pe Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se acorde un ucigaș,
Vos autem sanctum, et iustum negastis, et petistis virum homicidam donari vobis:
15 și ați ucis pe Prințul vieții, pe care Dumnezeu L-a înviat din morți, lucru despre care noi suntem martori.
auctorem vero vitæ interfecistis, quem Deus suscitavit a mortuis, cuius nos testes sumus.
16 Prin credința în numele lui, numele lui l-a făcut puternic pe acest om, pe care îl vedeți și îl cunoașteți. Da, credința care este prin el i-a dat această desăvârșită sănătate în prezența voastră a tuturor.
Et in fide nominis eius, hunc, quem vos vidistis, et nostis, confirmavit nomen eius: et fides, quæ per eum est, dedit integram sanitatem istam in conspectu omnium vestrum.
17 “Fraților, știu că voi, ca și căpeteniile voastre, ați făcut aceasta din neștiință.
Et nunc fratres scio quia per ignorantiam fecistis, sicut et principes vestri.
18 Dar lucrurile pe care le-a anunțat Dumnezeu prin gura tuturor profeților Săi, că Hristos va suferi, le-a împlinit astfel.
Deus autem, quæ prænunciavit per os omnium prophetarum, pati Christum suum, sic implevit.
19 “Pocăiți-vă, deci, și întoarceți-vă, ca să vi se șteargă păcatele, ca să vină vremuri de răcorire de la fața Domnului,
Pœnitemini igitur, et convertimini ut deleantur peccata vestra:
20 ca să trimită pe Hristos Isus, care a fost rânduit pentru voi mai înainte,
ut cum venerint tempora refrigerii a conspectu Domini, et miserit eum, qui prædicatus est vobis, Iesum Christum,
21 pe care cerul trebuie să-L primească până la vremurile de refacere a tuturor lucrurilor, pe care Dumnezeu le-a spus demult prin gura sfinților Săi prooroci. (aiōn g165)
quem oportet quidem cælum suscipere usque in tempora restitutionis omnium, quæ locutus est Deus per os sanctorum suorum a sæculo Prophetarum. (aiōn g165)
22 Căci Moise a spus într-adevăr părinților: “Domnul Dumnezeu vă va ridica un profet dintre frații voștri, ca mine. Îl veți asculta în toate lucrurile pe care vi le va spune.
Moyses quidem dixit: Quoniam Prophetam suscitabit vobis Dominus Deus vester de fratribus vestris, tamquam me, ipsum audietis iuxta omnia quæcumque locutus fuerit vobis.
23 Orice suflet care nu va asculta de acel profet va fi nimicit cu desăvârșire din mijlocul poporului'.
Erit autem: omnis anima, quæ non audierit Prophetam illum, exterminabitur de plebe.
24 Da, și toți profeții, de la Samuel și cei care au urmat după el, toți cei care au vorbit, au vorbit și ei despre aceste zile.
Et omnes prophetæ a Samuel, et deinceps, qui locuti sunt, annunciaverunt dies istos.
25 Voi sunteți copiii profeților și ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinții noștri, când a zis lui Avraam: 'Toate familiile pământului vor fi binecuvântate prin urmașii tăi'.
Vos estis filii prophetarum et testamenti, quod disposuit Deus ad patres nostros, dicens ad Abraham: Et in semine tuo benedicentur omnes familiæ terræ.
26 Dumnezeu, după ce l-a ridicat pe robul său Isus, l-a trimis mai întâi la voi ca să vă binecuvânteze, întorcându-vă pe fiecare dintre voi de la răutatea voastră.”
Vobis primum Deus suscitans Filium suum, misit eum benedicentem vobis: ut convertat se unusquisque a nequitia sua.
