< Corinthios Ii 12 >

1 Si gloriari oportet (non expedit quidem), veniam autem ad visiones et revelationes Domini.
Mete ma hei nau, na, hela fo au olaꞌ koao seluꞌ mbei fai. Tao-tao te olaꞌ koao nda naꞌena ngguna sa. Te ae ufadꞌe nggi dala-dalaꞌ fo hita Lamatuan natudꞌu neu au, onaꞌ sia meit e.
2 Scio hominem in Christo ante annos quatuordecim, sive in corpore nescio, sive extra corpus nescio, Deus scit, raptum hujusmodi usque ad tertium cælum.
Au uhine atahori sa nenepaꞌaꞌ no Kristus. Too sanahulu haa manalaoꞌ naa, eni nenesoꞌu-botiꞌ lalai naruꞌ ata neu. Ana nenebotiꞌ no aon, do, akaꞌ samanan o, au nda uhine sa. Akaꞌ Lamatuaꞌ nahine. Au o uhine ae, leleꞌ ana hene nisiꞌ Lamatuaꞌ Mamana Meulaun, ana rena dedꞌea-oꞌola manaseliꞌ tebꞌe, losa atahori nda bisa olaꞌ sa
3 Et scio hujusmodi hominem sive in corpore, sive extra corpus nescio, Deus scit:
4 quoniam raptus est in paradisum: et audivit arcana verba, quæ non licet homini loqui.
5 Pro hujusmodi gloriabor: pro me autem nihil gloriabor nisi in infirmitatibus meis.
Dadꞌi soaꞌ neu atahori mataꞌ naa, au ae olaꞌ koao. Te au nda nau olaꞌ koao soꞌal ao ngga sa. Soꞌal saa fo au nda tao beꞌi sa, au feꞌe na olaꞌ koao taꞌo naa.
6 Nam etsi voluero gloriari, non ero insipiens: veritatem enim dicam: parco autem, ne quis me existimet supra id quod videt in me, aut aliquid audit ex me.
Mete ma au ae olaꞌ koao, na au nda parlu ombo-koson sa, te au hambu dala ndoo-tetuꞌ hetar fo au bisa olaꞌ. Te au uꞌumamateꞌ ao ngga, fo atahori afiꞌ dudꞌuꞌa rae, au manaseliꞌ lenaꞌ mia saa fo ara rena ma rita mia au.
7 Et ne magnitudo revelationum extollat me, datus est mihi stimulus carnis meæ angelus Satanæ, qui me colaphizet.
Lelenan fai, Lamatuaꞌ natudꞌu neu au dalaꞌ hetar manaseliꞌ. Te au o hambu sususaꞌ boe, naa fo au afiꞌ koao. Te nitu ra malanggan denu ana dedꞌenun esa fo akaꞌ ngganggu au nakandooꞌ a, onaꞌ nggaut esa akaꞌ mbau-mbauꞌ ao ngga. Weh! Au doidꞌoso seli tebꞌe!
8 Propter quod ter Dominum rogavi ut discederet a me:
Au hule lao telu ena fo Lamatuaꞌ soꞌu hendi dalaꞌ ia ra mia au.
9 et dixit mihi: Sufficit tibi gratia mea: nam virtus in infirmitate perficitur. Libenter igitur gloriabor in infirmitatibus meis, ut inhabitet in me virtus Christi.
Te Ana nataa au nae, “Au utudꞌu rala malole ngga neu nggo. Naa dai soaꞌ neu nggo. Te leleꞌ ho duꞌa mae, tungga maꞌaderem na nda feꞌe dai sa, na, Au koasa ngga boe maꞌadere sia naa.” Naeni de au ae olaꞌ naeꞌ seluꞌ, leleꞌ au nda tao beꞌi dalaꞌ esa sa. Huu onaꞌ naa, au bubꞌuluꞌ ae, Kristus koasan nasodꞌa sia au.
10 Propter quod placeo mihi in infirmitatibus meis, in contumeliis, in necessitatibus, in persecutionibus, in angustiis pro Christo: cum enim infirmor, tunc potens sum.
Naa de, mete ma au medꞌa nda bisa tao ala dalaꞌ esa sa, au rala ngga suba-subaꞌ a. Dadꞌi leleꞌ atahori olaꞌ raꞌamamaeꞌ au do tao raꞌasususaꞌ au, do tao doidꞌoso au, do poko-paru au, huu au dadꞌi Kristus atahorin, de rala ngga suba-subaꞌ a. Te mete ma au nda bisa sa, na, au hambu koasa laoꞌ mia Kristus fo bisa tao dalaꞌ naa.
11 Factus sum insipiens, vos me coëgistis. Ego enim a vobis debui commendari: nihil enim minus fui ab iis, qui sunt supra modum Apostoli: tametsi nihil sum:
Naa, hei misodꞌa onaꞌ Lamatuaꞌ nda parna denu au eti sia naa sa. Naa de, nau do nda nau sa o, faꞌ ra au olaꞌ onaꞌ nggoaꞌ e mbei. Matetun, hei musi olaꞌ koao soꞌal au. Memaꞌ au nda uꞌena sosoaꞌ saa saa sa boe. Te mete ma neꞌesasamaꞌ au o “atahori manaseliꞌ naa ra”, mana oi Lamatuaꞌ mana denu sira, na sira, nda manaseliꞌ lenaꞌ au sa.
12 signa tamen apostolatus mei facta sunt super vos in omni patientia, in signis, et prodigiis, et virtutibus.
Mete ma Lamatuaꞌ denu atahori esa fo neu dui-bꞌengga atahori soꞌal Eni, atahori naa tao manadadꞌi manaseliꞌ mataꞌ-mataꞌ nendiꞌ koasa, fo natudꞌu bukti oi, Lamatuaꞌ mana denu eni. Te afiꞌ liliiꞌ, huu leleꞌ au mia hei taladꞌa mara, au o tao manadadꞌi manaseliꞌ onaꞌ naa boe. Te au tao taoꞌ naa ma uꞌutataaꞌ ukundooꞌ a.
13 Quid est enim, quod minus habuistis præ ceteris ecclesiis, nisi quod ego ipse non gravavi vos? donate mihi hanc injuriam.
Te afiꞌ miminasa, e! Akaꞌ dalaꞌ esaꞌ a, au nda tao sia hei e sa, fo atahori laen tao sia atahori saraniꞌ laen ra. Naeni, au nda nau fo ama tanggon masodꞌa ngga sa.
14 Ecce tertio hoc paratus sum venire ad vos: et non ero gravis vobis. Non enim quæro quæ vestra sunt, sed vos. Nec enim debent filii parentibus thesaurizare, sed parentes filiis.
Taꞌo ia! Au uhehere uma sia hei lao ka telun ena. Au nda parlu nggi tanggon masodꞌa ngga sa. Au o nda parlu hei suꞌim sa boe. Te, tungga hita hadꞌat na, nda nandaa anadikiꞌ ra mbedaꞌ suꞌit fee neu ina-ama nara sa. Nandaa naa, na, naeni atahori lasiꞌ mana mbedaꞌ hela suꞌin fo fee neu ana nara. Dadꞌi au nda parlu fo ama mbedaꞌ hela suꞌim fee au sa, huu hei onaꞌ au ana ngga ra boe! Au parluꞌ a hei ao mara no rala susue mara.
15 Ego autem libentissime impendam, et super impendar ipse pro animabus vestris: licet plus vos diligens, minus diligar.
Mete ma parlu, na au hiiꞌ fee basa sudꞌi a saa nggara ma nau tao ues itaꞌ mamate ngga fo masodꞌa mara tungga Lamatuaꞌ hihii-nanaun. Dadꞌi mete ma au sue useliꞌ nggi, na hei o musi sue au onaꞌ naa boe. Dadꞌi, taꞌo bee de hei kekeꞌe susue mara? Nda nandaa sa, to?
16 Sed esto: ego vos non gravavi: sed cum essem astutus, dolo vos cepi.
Hambu mia hei e rataa rae, au nda tao umubꞌera nggi sa. Te ruma fai rae, au dadꞌi atahori mana mahine peko-lelekoꞌ ma lelekoꞌ ala nggi, losa tao nggi tungga au hihii ngga.
17 Numquid per aliquem eorum, quod misi ad vos, circumveni vos?
Dadꞌi taꞌo bee? Mbei ma atahori fo au haitua reti sia nggi, lelekoꞌ rala nggi, do?
18 Rogavi Titum, et misi cum illo fratrem. Numquid Titus vos circumvenit? nonne eodem spiritu ambulavimus? nonne iisdem vestigiis?
Huu au denu Titus fo neti sia nggi. Au o denu toronooꞌ laen esa neu no e boe. Do itaꞌ Titus lelekoꞌ nala nggi, do? Hokoꞌ, to? Huu Titus hei atahori nemeherem. Ma Titus no au ia, ona esaꞌ. Hai ue-tao dalaꞌ ona esaꞌ, huu hai ruꞌa nggi dudꞌuꞌa mara, ona esaꞌ boe.
19 Olim putatis quod excusemus nos apud vos? coram Deo in Christo loquimur: omnia autem, carissimi, propter ædificationem vestram.
Toronoo susue nggara, e! Seꞌu te hei dudꞌuꞌa eniꞌ a faꞌ ra mae, hai misilaꞌe ao mara sia mata mara, do? Hokoꞌ! Huu basa saa fo hai olaꞌ ia ra, Lamatualain bubꞌuluꞌ. De hai nda bisa miꞌifuniꞌ saa-saa mia E sa. Hai o nenepaꞌaꞌ mo Kristus boe. Huu hai sue nggi, naeni de basa saa fo hai taoꞌ ia ra, hai miꞌena masud mae tao maꞌadere nggi.
20 Timeo enim ne forte cum venero, non quales volo, inveniam vos: et ego inveniar a vobis, qualem non vultis: ne forte contentiones, æmulationes, animositates, dissensiones, detractiones, susurrationes, inflationes, seditiones sint inter vos:
Dei fo, leleꞌ au eti sia nggi, au duꞌa-duꞌa, afiꞌ losa hei nda dadꞌi onaꞌ au hihii ngga sa. Seꞌu-seꞌu te hambu ruma rareresi, rala meraꞌ, mbedaꞌ ralaꞌ, ruma duꞌaꞌ a ao nara, ruma olaꞌ raꞌamuti-raꞌamu atahori nara malole nara, ruma rendi-rendiꞌ a dedꞌea lenaꞌ, ruma koao, ma ruma ramue-raanggi. Mbei ma au o dadꞌi atahori nda onaꞌ hei hiiꞌ a sa boe.
21 ne iterum cum venero, humiliet me Deus apud vos, et lugeam multos ex iis qui ante peccaverunt, et non egerunt pœnitentiam super immunditia, et fornicatione, et impudicitia, quam gesserunt.
Dei fo leleꞌ au eti sia nggi, dudꞌuꞌa ngga liuali huu hei tatao mara. Afiꞌ losa Lamatualain nae tao naꞌamamaeꞌ au sia mata mara. Afiꞌ losa au tao atahori namedꞌa mamberaꞌ, huu hetar mia hei e feꞌe misodꞌa taoꞌ a deꞌulakaꞌ, ma nda nau doaꞌ sa, fo tungga baliꞌ Lamatuaꞌ dala ndoo-tetun. Sira manggenggeoꞌ! Huu ruma akaꞌ hohongge. Ara tao mataꞌ-mataꞌ nda rahine mamaet sa.

< Corinthios Ii 12 >