< 4 Mose 22 >

1 Dann zogen die Israeliten weiter und lagerten in den Steppen Moabs jenseits des Jordans von Jericho.
HELE aku la na mamo a Iseraela, a hoomoana iho la ma na papu o Moaba, ma keia aoao o Ioredane e ku pono ana i Ieriko.
2 Balak, Sippors Sohn, aber sah alles, was Israel den Amoritern getan hatte.
A ike aku la o Balaka ke keiki a Zipora i ka mea a pau a ka Iseraela i hana aku ai i ka Amora.
3 Da geriet Moab in große Furcht vor dem Volke, weil es so zahlreich war. Und Moab graute es vor den Söhnen Israels.
Makau loa iho la o Moaba i ua poe kanaka la, no ka mea, he lehulehu lakou: a ua pilikia o Moaba no na mamo a Iseraela.
4 Da sprach Moab zu den Ältesten Midians: "Jetzt wird die Gemeinde alles um uns abfressen, wie der Stier das Grün des Feldes abfrißt." Zu jener Zeit war Balak, Sippors Sohn, König über Moab.
Olelo aku la o Moaba i na lunakahiko o Midiana, E pau auanei na mea a pau o kakou i ka paluia e keia poe kanaka, e like me ka palu ana o ka bipi i ka weuweu o ke kula. A o Balaka ke keiki a Zipora ke alii o ka Moaba ia manawa.
5 Da sandte er Boten an Beors Sohn Bileam nach Petor, das am Strome liegt, ihn in das Land seines Volkes zu rufen. Er ließ ihm sagen: "Da ist ein Volk aus Ägypten gezogen. Es deckt des Landes Fläche. Mir gegenüber sitzt es da.
No ia mea, hoouna aku la ia i mau elele io Balaama la ke keiki a Beora i Petora ma ka muliwai o ka aina o na keiki o kona poe kanaka, e kii ia ia, i aku la, Eia hoi, he poe kanaka i hele mai nei mai Aigupita mai: aia hoi, ke uhi paapu nei lakou i ka aina, a e noho ku pono ana lakou io'u nei.
6 Nun geh her! Verfluche mir dieses Volk! Denn es ist mächtiger als ich. Vielleicht kann ich es; wir schlagen es, und ich vertreibe es aus dem Lande. Ich weiß ja. Gesegnet ist, wen du segnest, und verflucht, wen du verfluchst."
Nolaila la, ke noi aku nei au ia oe, e hele mai oe e olelo hoino aku no'u i keia poe kanaka; no ka mea, ua oi aku ko lakou ikaika i ko'u: malia e loaa paha ia'u ka ikaika e hahau aku ai makou ia lakou, a e kipaku au ia lakou mawaho o ka aina: no ka mea, ua ike no wau, o kau e hoomaikai aku ai, oia ke hoopomaikaiia; a o kau e olelo hoino aku ai, oia ke hoopoinoia.
7 Da gingen die Ältesten Moabs und die Ältesten Midians hin, Meister der Wahrsagekunst. Sie kamen zu Bileam und kündeten ihm Balaks Worte.
Hele aku la na lunakahiko o Moaba me na lunakahiko o Midiana, me ka uku no ka anaana ana: a hiki aku la lakou io Balaama la, a hai aku la ia ia i ka olelo a Balaka.
8 Da sprach er zu ihnen. "Nächtiget hier die Nacht! Dann gebe ich euch Bescheid, wie der Herr zu mir reden wird." So blieben Moabs Häuptlinge bei Bileam.
I mai la oia ia lakou, e moe oukou maanei i keia po, a e hai aku au ia oukou e like me ka Iehova e olelo mai ai ia'u; a noho iho la na luna o Moaba me Balaama.
9 Gott aber kam zu Bileam und sprach: "Was sind dir diese Männer?"
Hele mai la ke Akua io Balaama la, ninau mai la, Owai keia poe kanaka me oe?
10 Da sprach Bileam zu Gott: "Der Moabkönig Balak, Sippors Sohn, schickt zu mir:
I aku la o Balaama i ke Akua, O Balaka ke keiki a Zipora, ke alii o Moaba, ua hoouna mai io'u nei, [i ka i ana, ]
11 'Das Volk, das aus Ägypten gezogen, deckt des Landes Fläche. Nun geh her! Verwünsche es mir! Vielleicht kann ich es bekämpfen und vertreiben.'"
Aia hoi he poe kanaka i hele mai nei mai Aigupita mai, uhi paapu lakou i ka aina: e hele mai hoi oe e olelo hoino aku ia lakou no'u; malia paha e lanakila au i ke kaua ana aku ia lakou, a e kipaku aku ia lakou.
12 Da sprach Gott zu Bileam: "Du sollst nicht mit ihnen gehen! Du sollst das Volk nicht verfluchen! Denn für den Segen ist es bestimmt."
Olelo mai la ke Akua ia Balaama, Mai hele aku oe me lakou: mai olelo hoino aku i ua poe kanaka la; no ka mea, ua hoomaikaiia lakou.
13 Da machte sich Bileam am anderen Morgen auf und sprach zu Balaks Häuptlingen: "Geht in euer Land! Der Herr verweigert mir die Erlaubnis, mit euch zu gehen."
Ala ae la o Balaama i kakahiaka, i aku la i na luna o Balaka, E hoi oukou i ko oukou aina; no ka mea, aole i ae mai o Iehova ia'u e hele me oukou.
14 Da machten sich Moabs Häuptlinge auf, kamen zu Balak und sprachen: "Bileam weigert sich, mit uns zu ziehen."
Ku ae la na luna o Moaba, a hoi aku la io Balaka la, i aku la, Ua hoole mai o Balaama aole e hele mai me makou.
15 Da sandte Balak nochmals Häuptlinge, zahlreichere und angesehenere als jene.
Hoouna hou aku la o Balaka i na luna, he nui aku, a he oi hoi ko lakou koikoi i ko kela poe.
16 Sie kamen zu Bileam und sprachen zu ihm: "So spricht Balak, Sippors Sohn: 'Laß dich nicht abhalten, zu mir zu ziehen!
Hele aku la lakou io Balaama la, i aku ia ia, Penei ka Balaka ka ke keiki a Zipora e olelo mai nei, Ke noi aku nei au ia oe, i keakea ole kekahi mea ia oe i ka hele ana mai io'u nei:
17 Denn ich belohne dich auf das reichlichste und tue alles, was du mir sagst. So geh her und verwünsche mir dies Volk!'"
No ka mea, e hoohanohano loa aku au ia oe, a e hana aku au i na mea a pau au e olelo mai ai ia'u: ke noi aku nei au ia oe, e hele mai hoi, e olelo hoino aku no'u i keia poe kanaka.
18 Da hob Bileam an und sprach zu Balaks Dienern: "Gäbe Balak mir seines Hauses Fülle an Gold und Silber, so könnte ich doch nicht dem Befehle des Herrn, meines Gottes, zuwiderhandeln, weder im Kleinen noch im Großen.
Olelo mai la o Balaama, i mai la i na kauwa a Balaka, Ina e haawi mai o Balaka ia'u i ke kala a me ke gula a piha kona hale, aole e hiki ia'u ke hoohala i ka olelo a Iehova a ko'u Akua, i ka hoemi iho, i ka oi aku paha.
19 Nun bleibt auch heute Nacht noch hier, daß ich erfahre, was der Herr mir weiter sagt!"
No ia mea, ke noi aku nei au ia oukou, e noho hoi oukou ia nei i keia po, i ike au i ka mea a Iehova e olelo hou mai ai ia'u.
20 Und Gott kam in der Nacht zu Bileam und sprach zu ihm: "Sind diese Männer gekommen, dich zu rufen, so mache dich auf und geh mit ihnen! Doch tu nur, was ich dich heiße!"
Hele mai la ke Akua io Balaama la ia po iho, i mai la ia ia, Ina paha e hele mai ua mau kanaka la e hea mai ia oe, e ala ae oe e hele pu me lakou; aka, o ka olelo a'u e hai aku ai ia oe, oia kau e hana'i.
21 Da machte sich Bileam am anderen Morgen auf, sattelte seinen Esel und zog mit Moabs Häuptlingen.
Ala ae la o Balaama i kakahiaka, hoee aku la i ka noho maluna o kona hoki, a hele pu aku la me na luna o Moaba.
22 Aber Gottes Zorn entbrannte, daß er ging, und der Engel des Herrn trat ihm hemmend in den Weg. Er aber ritt auf seiner Eselin, und seine beiden Diener waren bei ihm.
Ua hoaia ka inaina o ke Akua, no kona hele ana; a ku mai la ka anela o Iehova ma ke alanui, i mea ku e mai ia ia. E holo ana ia maluna o kona hoki, elua ana mau kauwa me ia.
23 Da sah die Eselin den Engel des Herrn auf dem Wege stehen, sein Schwert gezückt in seiner Hand. Und die Eselin bog vom Wege und ging in das Feld. Bileam aber schlug die Eselin, um sie wieder auf den Weg zu bringen.
Ike aku la ka hoki i ka anela o Iehova e ku ana ma ke ala, a me kana pahikana i unuhiia ma kona lima; huli ae la ka hoki mawaho o ke ala, a hele aku la ma ke kula; a hahau iho la o Balaama i ka hoki, e hoohuli hou ia ia ma ke ala.
24 Da trat der Engel des Herrn in den Hohlweg der Weinberge, wo auf beiden Seiten Mauern waren.
Aka, ku ae la ka anela o Iehova ma ke ala o na pawaina, he papohaku ma kela aoao, a he papohaku ma keia aoao.
25 Die Eselin sah nun den Engel des Herrn und sie drückte sich an die Wand und drückte auch Bileams Fuß an die Wand. Da schlug er sie abermals.
A ike aku la ka hoki i ka anela o Iehova, pipika ae la ia ma ka papohaku, a pepe iho la ka wawae o Balaama i ka papohaku; a hahau hou iho la kela ia ia.
26 Da ging der Engel des Herrn nochmals voraus und stellte sich an eine engere Stelle, wo kein Weg war, nach rechts oder links auszuweichen.
A hele hou aku la ka anela o Iehova, a ku iho la ma kahi haiki, aole wahi e huli ae ma ka akau, aole hoi ma ka hema.
27 Als die Eselin den Engel des Herrn sah, legte sie sich unter Bileam hin. Da entbrannte Bileams Zorn, und er schlug die Eselin mit dem Stock.
A ike aku la ka hoki i ka anela o Iehova, hina iho la ia malalo o Balaama; huhu iho la o Balaama, a hahau iho la ia i ka hoki me ke kookoo.
28 Der Herr aber öffnete den Mund der Eselin. Und sie sprach zu Bileam: "Was habe ich dir getan, daß du mich schon dreimal geschlagen?"
Wehe ae la o Iehova i ka waha o ka hoki, a i mai la ia ia Balaama, Heaha ka'u i hana aku ai ia oe, i pakolu ai kau hahau ana mai ia'u?
29 Da sprach Bileam zur Eselin: "Zum Narren hast du mich ja gehabt. Hätte ich doch ein Schwert zur Hand! Denn dann würde ich dich töten."
I aku la o Balaama i ka hoki, No ka mea, na hana ino mai oe ia'u; ina he pahikana ma ko'u lima, ina ua make oe ia'u.
30 Da sprach die Eselin zu Bileam: "Bin ich denn nicht deine Eselin, auf der du von jeher bis heute geritten bist? Bin ich je gewohnt gewesen, dir solches zu tun?" Er sprach: "Nein!"
Ninau mai la ka hoki ia Balaama, Aole anei wau o kou hoki, ka mea au i holoholo ai, mai ka manawa i lilo ai au nou, a hiki i neia la? Pela no anei ka'u i hana aku ai ia oe mamua? I aku la kela, Aole.
31 Da öffnete der Herr dem Bileam die Augen. Und er sah den Engel des Herrn auf dem Wege stehen, sein Schwert gezückt in seiner Hand. Da verneigte er sich und warf sich auf seine Stirne.
Alaila hookaakaa ae la o Iehova i na maka o Balaama, a ike aku la ia i ka anela o Iehova e ku ana ma ke alanui me ka pahikaua i unuhiia ma kona lima: kulou iho la ia, a moe iho la ilalo ke alo.
32 Der Engel des Herrn aber sprach zu ihm: "Warum hast du deine Eselin schon dreimal geschlagen? Ich bin es, der ich hemmend ausgezogen bin. Denn diese Reise gefällt mir nicht.
I mai la ka anela o Iehova ia ia, No ke aha la oe i hahau ai i kou hoki, ekolu hahau ana? Aia hoi, i hele mai nei au e ku e ia oe; no ka mea, ua kekee kou aoao imua o'u.
33 Die Eselin aber sah mich und wich vor mir nun schon dreimal aus. Wäre sie nicht vor mir ausgewichen, dann hätte ich dich umgebracht und sie am Leben gelassen."
A ike mai la ka hoki ia'u, a huli ae la mai o'u aku la, ekolu huli ana: he oiaio, ina aole ia i huli ae, mai o'u aku nei, ina ua make oe ia'u, a ola kela.
34 Da sprach Bileam zum Engel des Herrn: "Ich habe gefehlt. Ich habe ja nicht gewußt, daß du mir den Weg vertrittst. Nun aber, wenn dir die Sache mißfällt, dann kehre ich um."
I aku la o Balaama i ka anela o Iehova, Ua hewa wau; aole au i ike ua ku e mai oe ia'u ma ke alanui: ano hoi, a i hewa ia mea ia oe, e hoi hou aku no wau.
35 Da sprach der Engel des Herrn zu Bileam "Geh mit den Männern! Nur sage nichts als das, was ich dir sage!" Da zog Bileam mit Balaks Häuptlingen weiter.
I mai la ka anela o Iehova ia Balaama, E hele pu oe me ia mau kanaka; aka, o ka olelo a'u e hai aku ai ia oe, oia wale no kau e olelo aku ai. A hele aku la o Balaama me na luna o Balaka.
36 Als Balak hörte, daß Bileam komme, ging er ihm entgegen bis Ar Moab, das an der Arnongrenze liegt, an der äußersten Grenzmark.
A lohe ae la o Balaka, ua hiki mai o Balaama, hele aku kela e halawai me ia ma kekahi kulanakauhale o Moaba ma ka palena o Arenona, oia no ka palenamamao loa.
37 Da sprach Balak zu Bileam: "Habe ich dich nicht geziemend rufen lassen? Warum bist du nicht zu mir gekommen? Vermag ich wahrhaftig nicht, dich zu belohnen?"
I mai la o Balaka ia Balaama, Aole anei au i hoouna ikaika aku iou la, e kii ia oe? Heaha hoi kau i hele ole mai ai io'u nei? Aole anei e hiki ia'u ke hoohanohano ia oe?
38 Da sprach Bileam zu Balak: "Ich bin ja zu dir gekommen. Vermag ich aber wirklich etwas zu reden? Nur das Wort, das Gott mir in den Mund legt, rede ich."
I aku la o Balaama ia Balaka, Eia hoi, ua hiki mai nei au iou la: ia'u no anei kekahi pono iki ke hai aku ia oe i kekahi mea? O ka olelo a ke Akua e waiho mai ai iloko o ko'u waha, oia ka'u e olelo aku ai.
39 Da ging Bileam mit Balak, und sie kamen nach Kirjat Chusot.
Hele pu ae la o Balaama me Balaka, a hiki ae la laua i Kiriatahuzota.
40 Da opferte Balak Rinder und Schafe und schickte davon an Bileam und die Häuptlinge bei ihm.
Mohai aku la o Balaka i na bipi a me na hipa, a hoouna aku la io Balaama la, a i na luna me ia.
41 Am anderen Morgen nahm Balak den Bileam und führte ihn zu den Baalshöhen. Von dort sah er des Volkes Umrisse.
A kakahiaka ae la, kono aku la o Balaka ia Balaama, a kai aku la ia ia i kahi kiekie o Baala, i ike aku ai oia ma ia wahi i ka poe kanaka a pau.

< 4 Mose 22 >