Romans 6
1 What shall we say then? Shall we continue in sin, that grace may abound?
Ce să spunem atunci? Să continuăm în păcat, pentru ca harul să abunde?
2 May it never be! We who died to sin, how could we live in it any longer?
Să nu se întâmple niciodată! Noi, care am murit față de păcat, cum am mai putea trăi în el?
3 Or don’t you know that all of us who were baptized into Christ Jesus were baptized into his death?
Sau nu știți că noi toți cei care am fost botezați în Hristos Isus am fost botezați în moartea lui?
4 We were buried therefore with him through baptism into death, that just as Christ was raised from the dead through the glory of the Father, so we also might walk in newness of life.
Am fost deci îngropați împreună cu el prin botez în moarte, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morți prin gloria Tatălui, tot așa și noi să umblăm într-o viață nouă.
5 For if we have become united with him in the likeness of his death, we will also be part of his resurrection;
Căci, dacă ne-am unit cu El în asemănarea morții Lui, vom fi și noi părtași la învierea Lui,
6 knowing this, that our old man was crucified with him, that the body of sin might be done away with, so that we would no longer be in bondage to sin.
știind că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie desființat, ca să nu mai fim robi ai păcatului.
7 For he who has died has been freed from sin.
Căci cel care a murit a fost eliberat de păcat.
8 But if we died with Christ, we believe that we will also live with him,
Dar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că și noi vom trăi împreună cu el,
9 knowing that Christ, being raised from the dead, dies no more. Death no longer has dominion over him!
știind că Hristos, înviind din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpânire asupra lui!
10 For the death that he died, he died to sin one time; but the life that he lives, he lives to God.
Căci moartea în care a murit, a murit o singură dată pentru păcat; dar viața pe care o trăiește, trăiește pentru Dumnezeu.
11 Thus consider yourselves also to be dead to sin, but alive to God in Christ Jesus our Lord.
Astfel, considerați-vă și voi înșivă ca fiind morți față de păcat, dar vii pentru Dumnezeu în Hristos Isus, Domnul nostru.
12 Therefore don’t let sin reign in your mortal body, that you should obey it in its lusts.
De aceea, nu lăsați păcatul să domnească în trupul vostru muritor, ca să-l ascultați în poftele lui.
13 Also, do not present your members to sin as instruments of unrighteousness, but present yourselves to God as alive from the dead, and your members as instruments of righteousness to God.
De asemenea, nu vă prezentați membrele voastre păcatului ca instrumente ale nedreptății, ci prezentați-vă lui Dumnezeu ca vii din morți, iar membrele voastre ca instrumente ale dreptății pentru Dumnezeu.
14 For sin will not have dominion over you, for you are not under law, but under grace.
Căci păcatul nu va avea stăpânire asupra voastră, pentru că nu sunteți sub lege, ci sub har.
15 What then? Shall we sin because we are not under law but under grace? May it never be!
Și atunci, ce se întâmplă? Să păcătuim pentru că nu suntem sub lege, ci sub har? Să nu se întâmple niciodată!
16 Don’t you know that when you present yourselves as servants and obey someone, you are the servants of whomever you obey, whether of sin to death, or of obedience to righteousness?
Nu știți că, atunci când vă prezentați ca niște robi și ascultați de cineva, sunteți robii celui de care ascultați, fie de păcat spre moarte, fie de ascultare spre dreptate?
17 But thanks be to God that, whereas you were bondservants of sin, you became obedient from the heart to that form of teaching to which you were delivered.
Dar mulțumim lui Dumnezeu că, în timp ce erați robi ai păcatului, ați devenit ascultători din inimă față de acea formă de învățătură la care ați fost predați.
18 Being made free from sin, you became bondservants of righteousness.
Fiind eliberați de păcat, ați devenit robi ai neprihănirii.
19 I speak in human terms because of the weakness of your flesh; for as you presented your members as servants to uncleanness and to wickedness upon wickedness, even so now present your members as servants to righteousness for sanctification.
Vorbesc în termeni omenești, din pricina slăbiciunii cărnii voastre; căci, după cum v-ați prezentat mădularele ca robi ai necurăției și ai răutății peste răutăți, tot așa acum prezentați mădularele voastre ca robi ai neprihănirii pentru sfințire.
20 For when you were servants of sin, you were free from righteousness.
Căci atunci când erați robi ai păcatului, erați liberi de neprihănire.
21 What fruit then did you have at that time in the things of which you are now ashamed? For the end of those things is death.
Ce roade aveați deci atunci în lucrurile de care vă rușinați acum? Căci sfârșitul acelor lucruri este moartea.
