Luke 20
1 Nikhat Yeshuan mipi thu ahil'a Kipana Thupha houin'a aseiphong laiyin, thempu pipui ho, hou danthu hil ho, chule upa ho cheng ahengah ahungun.
Mar popur, učitelji dă zakonu alu Mojsije šă alci vođur kari as re židovur ur vinjit la Isus ăm una ză kănd ănvăca pă lumi ăm Hram šă propovjedale Hir fălos.
2 “Ipi thuneina noiya nangman hiche hohi nabol ham? Kon thaneina napeh ham?” tin ahung dong uve.
Jej lor ăntribat pă jăl: “Pă alu šinji autoritet fašj stvarurlješće? Šinji cu dat asta autoritet?”
3 “Ken thudoh khat nanei masauvinge” tin adonbut in,
Jăl u zăs: “Lasăcămă pă minji să vă ăntreb una stvar šă ăj dă voj să ăm ănturšjec vorba:
4 “Twilutsah John thaneina chu van'a kon ham ahilouleh mihem a kon ham?” tin adongtai.
Anume Dimizov u zăs alu Ivan să bučuzaskă pă ominj, ili ominji u zăs aje să fakă?”
5 Amaho akihouvun, “Van'a kon ahi tileu hen, ibol'a John natahsan lou u ham eiti kit diu.
Jej ur svătit una ku alt šă zăšje: “Dăkă anj zăšji ‘dă la Dimizov’, u ăntriba: ‘Adăšje atunšje nu ănkriđec?’
6 Ahin iham tin mihem a kon ahi tileu hen, mipin songa eise kit diu, ajehchu John chu themgao ahi tia apom'u ahi” akitiuvin ahi.
Ali dăkă anj zăšji noj: ‘Dă la ominj’, totă lume u vărlji petri pă noj să nji amori. Kă jej ăs uvjerilic kă Ivan are prorok.”
7 Hijeh chun achainakeiyin kahepouve tin ahin donbut tauve.
Aša jej u ăntors vorba kă jej nu šćije dă hunđi u vinjit autoritet să bučuzaskă.
8 Chuin Yeshuan adonbut in, “Achutileh kenjong ipi thuneina noiya kabol ham ti naseipeh pouvinge,” ati. Lengpi-Lei Le Alei Lhouho Thulem
Šă Isus u zăs: “Njiš ju nu vuj spunji ku alu šinji autoritet fak stvarurlješće.”
9 Tun Yeshuan mipi lam angakit in hiche thusim hi aseipeh e: Mikhat hin lengpilei abol in, aloulhou miho komah apedoh in, gamdang khat ah kumsottah tham dingin achetai.
Isus su apukat să spujă usporedbă alu lume: “Are unu om kari u sămănat vinograd šă u lăsat ăm najam vinogradu alu šjeva ka ominji, šă jăl atunšje u fužjit dăm pămăntula pă maj lungă vremi.
10 Lengpi ga khoptup phat alhin in, asohte khat ama chanding lan asol'e. Ahin loulhou ho chun sohpa chu ahin bolseuvin, avouvin, khutgoh keovin ahin lesol tauve.
Kănd u vinjit vreme, jăl u mănat pă sluga la ominj ăm vinograd să ăj đe parće aluj dăm plodur kari jej duguvule aluj, ali ominji lor bătut šă lor mănat ku mănjilje golji.
11 Hijeh chun lou neipan soh dang khat asol kit in, ahivangin amahon ahinsujum kit un, avouvin, khutgoh keovin ahin lesol kit tauve.
Atunšje u mănat pă altu sluga ali šă pă jăl lor bătut, vređălit šă lor mănat ku mănjilje golji.
12 Athumna pa asolkit in, chule ama jong chu ahin mavouvin adelmang tauve.
Jăl u ănšjirkat să măji pă treći sluga, ali šă pă jăl lor ranalit šă lor arukănt.
13 “Ipi kabol ding hitam?” tin louneipa akihoulim in ahi. “Kahetai! Keiman kachapa kasahlut tah hi sol'inge. Tahbeh in jana hinpe nauvinte” ati.
Gazda dă vinograd u zăs pă aje: ‘Šje să fak? Ju uj măna pă fišjoru amnjov plăkut. Dar kănd lu viđe pă jăl, pălăngă jăl ur ave respekt.’
14 Ahinlah, aloulhou hon achapa amu phat un, amaho akihou som'un, “Agoulo ding pa ahunge, thatdoh utin agoulo ding hi eiho chang tauhite!” akitiuve.
Ali ominjije kănd lor văzut sur ligizit ăntri jej: ‘Jăl ăj nasljednik. Hajc să ăl amurănj aša nasljedstva aluj să nji rămăji anovă.’
15 Hijeh chun ama chu lengpilei pam langah akaidoh un athat tauve. “Lengpilei neipa chun amaho chungah ipi bol'in te tia nangaitouvam?” tin Yeshuan ahin dongin,
Atunšje lor dus afară dăm vinograd šă lor amurăt. Aku šje u fašji gazda dă vinograd?
16 “Naseipeh unge–ama hungin tin loulhou ho chu athadoh a lengpilei chu midang asan sah ding ahitai” ati. “Iti khoh hitam chutobang thil aso jeng ding chu,” atiuvin athusei jaho chun ahin donbut uve.
Jăl u vinji šă u uništili pă ominjije. Šă u da ăm najam vinogradu alu alci.” Kănd u auzăt jej aje kum ominji urăt să ponašalešči, jej ur zăs: “Nu đe Dimizov!”
17 Yeshuan amaho chu aven aseitai, “Achutileh, Pathen Lekhabun ipi ati naham? Insa hon apaidoh u song chu Inning songpin apangtai,”
Jăl su ujtat pă jej, šă u zăs: “Skris ăj svăntă kenvija: ‘Petră kari graditelji u vărljit ăndărăt u fost aku petră zaglavnă?’ Šje značalešći asta?
18 “Hiche songpia kipal jouse chu ahal hal'a keh ding, chule achunga lhu chu ipi hijong leh chip ding ahi” ati.
Toc kari kađi pă petre u fi zdrubit pă dărăbelji, šă toc pă kari kađi u fi zdrubic.”
19 Hou danthuhil ho le thempu pipuihon Yeshua chu kintah a matding adeilheh un ahi ajeh chu athusim seichu amaho kiseina ahi ahin kihetdoh u ahitai–amaho chu loulhou agilou hochu hiuvah ahi. Ahivangin mipi ho lethuh na chu akichauvin ahi.
Učitelji dă zakonu alu Mojsije šă mar popur ur ănšjirkat să pujă mănjilje pă jăl ăm ala šas ali alor lji frikă dă lumi. Jej ur prišjiput kă jăl u spus dă asta usporedbă protiv dă jej.
20 Phat kilemchang vepum'in, alamkai houvin avelhi le ding miphalhem asol uve. Yeshuan seikhel khat neihen Rome gamvaipo komah amat nadingin kipedoh le ti agon u ahi.
Popi šă alci vođur ăl pratale pă Isus šă or mănat pă špijunj, ominj kari trišje ka ominj đirepc kari ar trăbuji să ăl optužulaskă pă Isus ăm šjeva šje ar zăšji krivo aša să ăl adukă pă Isus ăm mănjilje dă upravitelj alu Rim.
21 Amahon “Houhil, Nangman adih chu nahil'a nasei ahi chule midang lunggel in nasuhboi joulou ahi keihon kaheuve.”
Aša lor ăntribat pă jăl: “Učitelju, noj ščijenj kă aje šje zăšj šă ănvec ăj točno, šă kă nu arec njiš šefălj parći, ali tu ănvacă anume kalje lu Dimizov.
22 “Tun neiseipeh un–Caesar henga kai pehding hi dih hai dihlou ham?” tin adong tauve.
Aku ăj benji dă noj židovur să plăčenj porez lu car ili nu?”
23 Aman alungthim bol'u ahichu ahen aseitai,
Isus u shvatalit kum jej as re lukavi šă lju zăs alor:
24 “Rome te sumpum khat neivetsah'un. Koi lim le thucheng kijih ham achunga chu?” tin adongtai. Amahon adonbut un, “Caesar a ahi,” atiuve.
“Arătam banji ku kari plăčešč porezu. Aku alu šjinji ăj ubrazu šă numilje sus?” Jej ur zăs: “Alu car.”
25 Aman asei kit in, “Aphai ahileh, Caesar a chu Caesar peuvin lang Pathen a chu Pathen peuvin,” ati.
“Atunšje plăčec alu car šje ăj pripadalešći lu car šă dăđec lu Dimizov šje pripadalešći alu Dimizov!”
26 Chuti chun amahon mipi masanga athu seikhel'a kipal sah ding atiu chu ajou tapouve. Chusang chun, amahon athu donbut hochu kidang asauvin, athipchet tauve.
Jej nu puće să aflji njimika rov ăm svatu aluj ăntri toc lumi, šă jej asre ămirac la ănturšjala dă vorba aluj, šă u tăkut.
27 Chuin Yeshua chu Sadducee–hou lamkai, thokitna aumpoi tihon kimupi din ahin naiyun ahi.
Aku orikic saduceji kari zăšji kă njime nu su skula dăm morc ur vinjit la jăl, ku trik ăntribală:
28 Hiche thudoh hi adongun ahi: “Houhil, Mosen dan khat eipeuvin, mikhat chu athia ajinu adalhah'a chaneilou ahileh, asopipan hiche meithai chu akichenpi ding, cha aneipi ding hichun asopipa min apoh ding ahi.
Jej ur zăs: “Učitelju, Mojsije u pus žos zakon păntru noj kă dakă fračisu omuluj ar muri šă lasă pă băšăcaš făr dă kupij, atunšje fračisu aluj trăbă să u ămirići šă să răđišji familija păntru fračisu mort.
29 Aphai, tun tekahnan ucha pasal sagi aume. A'upen ajineiyin cha neilouvin athitai.
Undată asre šapči frac. Elši u lot băšăcă šă u murit făr dă kupij.
30 Hijeh chun ani napan akichenpin, ama jong athitai.
Šă drugi u lotu pă je, šă jăl u murit făr dă kupij.
31 Chuin athumna pan akichenpi kit in ahi. Hiti hin asagiuvin achelhan abon'uva chaneilou ahitauve.
Šă treći u lotu pă je. Maj toc šapči ur lotu šă ur murit, šă njiš unu no avut kupij ku je.
32 Achainan numeinu jong athi tai.
Pă zadnji šă mujere u murit.
33 Hijeh chun neiseipeh un, thokitna'a chu koi ji a pang ding ham? Ajeh chu asagiuva chu akichenpi cheh u anahi!”
Aku lu šjinji u fi băšăce kănd or uskrsnuli morci? Ăngănđeščići kă toc šapči ur avutu dă băšăcă.”
Isus u ăntors vorba alor: “Ăm asta svet lume să ămirită šă să ănsoră. (aiōn g165)
35 Ahin, ahung lhung ding khang'ah, athilah a kona thoudoh dinga lom ho chu akicheng tapouvin chule chen jong akichensah tapouve. (aiōn g165)
Ali eje kari ur fost smatralic vredni să uskrsnulaskă dăm morc njiš nu su ănsura, njiš nu să ămirită. (aiōn g165)
36 Chule amaho thikit talou diu, hitia chu amaho van'a Vantilte tobang hidiu ahitai. Amaho Pathen chate ahitauvin chule thoukit chate ahitauve.
Šă jej nu poći maj mult nikad să mori, kă jej ăs kupiji alu Dimizov daje kă ăs riđikac dăm morc. Jej ăs ka anđeji.
37 “Ahin tun, mithi thoukit mong ding hinam ti thudol ah”—Mose jengin jong nanglah meikong thudol asut chun avetsah in ahi. Abraham, Isaac, le Jacob thijou phat sottah jou nungin, Pakai chu Abraham Pathen, Isaac Pathen, Jacob Pathen tia akou ahi.
Atunšje dă uskrsnuće šă Mojsije u arătat aje ăm svedočulala aluj dă grmu šje arđe. Akulo jăl čamă pă Domnu alu Dimizovu lu Abraham, Dimizovu lu Izak, šă Dimizovu lu Jakov, multă dobă dă pă šje jej ur murit.
38 “Hijeh a chu ama chu ahingho Pathen ahin, athiho a hilou ahi, ajeh chu amaho abonchauva ama'a hingah ahitauve.”
Anume, Dimizov nuj Dimizovu alu hej morc, mar alu hej kari kustă, kănd toc kustă păntru jăl.”
39 Chukom mun'a ding, hou danthu hil ho phabep khat chun, “Nasei hoiye, houhil” atiuve.
Šjeva ka učitelji dă zakonu alu Mojsije u priznalit: “Učitelju, tu aj svitit benji!”
40 Chule koiman thudoh adong ngam tapouvin ahi.
Dă pă aje jej nu sor maj ăndurat să ăl ănšjeršji ku ăntribalur.
41 Chuin Yeshuan thudoh toh thon hiche hi aseipeh kit e, “Ipi jeh a Messiah chu David chapa kiti ding ham?”
Isus u ăntribat: “Šje gănđešći jej kum svitešći dă Mesija kă ăj numa Fišjoru lu Car David?
42 Ajeh chu David amatah in jong Labu'a anajihlut ahi: “Pakai in ka Pakai jah'a, Kajet lam'a kijana mun'ah touvin,”
David dă jăl săngur ăm kenvije dă Psalmur zăšji: ‘Domnu u zăs alu Domnu amnjov: Šăz pă desna parće ame.
43 Namelmate kasuh nem a, Nakengto chotpha'a kakoi masang sen, ati.
Šă ju uj vărlji pă dužmanji atej dăsup pišjorilje atelji.’
44 “David in Messiah chu Pakai, tia akou leh, Messiah chu iti David chapa hithei ding ham?” ati.
David jasno ăl čamă: ‘Domnu’, atunšje kum poći jăl să ăj fijă fišjor?”
45 Chuin mihonpi jah dingin, aseijuite kom langah akiheiyin aseitai,
Isus svite lu učenici aluj a totă lume punje ureći.
46 “Hiche hou danthu hil hoa kon hin kichih theiyun! Ajeh chu amahon vonhoi tahtah kivon a kailhang lah dunga min chibai aboh diu adeiyun, chule kikhopna in le golvah na mun ho ah touna mun thupi lai lai aholjiuve.
Jăl u zăs: “Je sama dă učitelji dă zakon alu Mojsije. Jej uživalešči să să šetalaskă ăm haljinur lunž šă să fijă pozdravalic ku poštovanje ăm varuš pă trgur šă jej plašji să šadă lokurlje časni ăm sinagogur šă pă nuntur.
47 Ahin, amahon jahcha louhel in meithai ho anei agou uva kona lheplhah ding agel uvin, chule kilhagao misah tah bangin taona sottah tah japi lah'a amang jiuvin ahi; hiche jeh'a hi amaho hatah a bolgimna changding ahiuve,” ati. Meithainu Sumto
Jej pljačkalešći pă udovicur ăm kăšălje alor, kănd fašji lunž aruguminći dă predstavă. Ali jej ur kăpăta maj gre kaznă.”
