< Asunasi Dunu Ilia Hou 7 >

1 Gobele salasu hina dunu da Sidibenema adole ba: i, “Amo da dafawanela: ?”
Basa ma malangga monaeꞌ agama Yahudi natane Stefanus nae, “Ara kalaak ho naa, tebꞌe, do hokoꞌ?”
2 Sidibene da bu adole i, “Na fi dunu amola ada huluane nabima! Ninia aowalalia aowa A: ibalaha: me da Ha: ila: ne sogega fila asi. Be hidadea, Hadigidafa Gode da Mesoubouda: imia sogega ema misi.
Stefanus nataa nae, “Amaꞌ no toronoo nggare! Rena au dei. Dalahulu na, hita baꞌi na Abraham nda feꞌe lao hela kambo na sa, te Lamatualain mana seliꞌ, natudꞌu ao na neu e. Ana parenda e nae, ‘Lao hela nusa ma ia, ma bobꞌonggi mara. Lao leon, misiꞌ nusaꞌ esa dei fo au utudꞌu neu nggo!’ Naa de baꞌi Abraham lao mia rae Mesopotamia, fo lali nisiꞌ kota Haran.
3 Gode da ema amane sia: i, `Dia fidafa amola dia soge yolesili, na olelemu sogega masa.
4 Amalalu, ea soge yolesili, e da Ha: ila: ne sogega fimusa: asi. A: ibalaha: me ea eda bogoloba, Gode da sia: beba: le, e da mugululi, dilia waha fibi soge amoga misi.
No taꞌo naa, ana lao hela atahori Kasdim ra nusa na, de lali nisiꞌ kota Haran. Ama bꞌonggi na mate ma, Lamatualain no e nisiꞌ nusaꞌ Kanaꞌan. Nusaꞌ Kanaꞌan ia, rae fo amaꞌ ra ro toronooꞌ ra leoꞌ ia.
5 Amo esoga, Gode da amo soge A: ibalaha: mema hame i, E hamedafa i. Be amo soge E da hobea imunusa: sia: i. A: ibalaha: me egaga fi dunu da amo soge lama: ne E sia: i. Amo esoga, Gode da fa: no imunu sia: i amo eso, A:ibalaha: me da mano hamedei esalu.
Leleꞌ naa Lamatualain nda banggi rae hangga esa saꞌ boe fo dadꞌi baꞌi Abraham pusaka na sa. Te Lamatualain helu nae dei fo fee rae ia neu baꞌi Abraham tititi-nonosi nara fo dadꞌi rae pusaka. Te leleꞌ naa baꞌi Abraham nda feꞌe ma anaꞌ sa.
6 Gode da A: ibalaha: mema amane sia: i, ‘Digaga fi dunu da soge eno amo ganodini esalumu. Ilia da se dabe iasu udigili hawa: hamosu dunu agoane esalumu. Ilia ouligisu dunu da ilima se bagade imunu. Ilia se nabawane amo soge ode 400 agoanega esalumu.
Te Lamatualain olaꞌ no e nae, ‘Tititi-nonosi mara dei fo leo sia atahori feaꞌ ra nusa na. Boe ma atahori naa ra tuni-ndeni se, losa tao se dadꞌi ata nara ma tao se nda maloleꞌ sa losa too natun haa.
7 Be Na da ilima se imunu dunu fi, amoma se dabe iasu imunu. Fa: no amo soge ilia fisili asili, dia waha lelebe soge amo ganodini Nama nodone sia: ne gadomu.’
Dei fo au huku-doki hatahori mana tao tititi-nonosi mara dadꞌi ate. Boe ma tititi-nonosi mara lao hela nusaꞌ naa, ma baliꞌ risiꞌ rae Kanaꞌan ia fo hule-oꞌe roꞌe makasi neu Au.’
8 Amalalu, amo gousa: su hou hamoi dagoiba: le, dunu huluane dawa: ma: ne, Gode da A: ibalaha: mema ilegele olelei. Amo ilegei da A: ibalaha: me ea fi dunu huluane ilia gadofo damuma: ne, Gode Ea sia: i. Amaiba: le, fa: no A: ibalaha: me ea mano Aisage lalelegele, hi afae aligili, A:ibalaha: me da Aisage ea gadofo damui. Aisage ea mano Ya: igobe lalelegele, hi afae aligili, Aisage da ea gadofo damui. Amalalu, Ya: igobe ea mano lalelegele, hi afadafa aligili, afae afae ili gadofo damui. Ya: igobe ea mano fagoyale gala da ninia aowalali dunu esalu.
Lamatualain olaꞌ basa ma, Ana tao hehelu-fufuliꞌ no sunat fo dadꞌi bukti oi Abraham se dadꞌi Lamatualain atahori Na ena. Naa de, leleꞌ Abraham ana na Isak, feꞌe fai falu, ana sunat e. Basa de Isak sunat ana na Yakob. Yakob o sunat ana tou ka sanahulu rua nara, leleꞌ ara feꞌe fai beꞌe faluꞌ. Basa se ia ra, hita atahori Yahudi ra bei-baꞌi nara.
9 Be Ya: igobe ea mano ilia eya Yousefe mudale ba: beba: le, e Idibidi soge ganodini se dabe iasu hawa: hamoma: ne, bidi lai dagoi.
Lao esa ma, hita bei-baꞌi nara rala nara mera mbali odi nara Yusuf. De ara seo e dadꞌi ate sia rae Masir. Te Lamatualain nda lao hela e sa.
10 Be Gode da Yousefe mae yolesili, ea se nabasu hou amo ganodini fidisu. Yousefe da Idibidi hina bagade dunu ema doaga: beba: le, ea ba: su amola bagade dawa: su hou Gode fidibiba: le, Idibidi hina bagade da Yousefe hahawane ba: i. Amaiba: le, e da Yousefe da Idibidi soge, amola hina bagade ea diasu amo ouligima: ne sia: i.
Ana mboꞌi e mia basa sususaꞌ ra, ma fee ne mahineꞌ fo nahine dalaꞌ naeꞌ. Huu naa, mane Masir a sue e, de soꞌu e dadꞌi lima onan sia rae Masir. Ana o toꞌu koasa sia maneꞌ a ume panggat na.
11 Amalalu, Idibidi soge amola Ga: ina: ne soge, ha: i bagade doaga: beba: le, dunu huluane se bagade nabi. Ninia aowalali dunu da ha: i manu hamedafa ba: su.
Basa naa ma fai ndoes nema laꞌe rae Masir ma rae Kanaꞌan. Fai ndoes, naseliꞌ tebꞌe, de atahori hetar susasona sia bee-bꞌee. Naa de hita bei-baꞌi nara nda hambu raa saa saꞌ boe.
12 Ya: igobe da ha: i manu Idibidi soge amo ganodini dialebe nababeba: le, e da ea mano ilia ha: i manu bidiga lala masa: ne asunasi.
Te baꞌi Yakob rena oi nanaat sia rae Masir. Boe ma ana denu ana nara, fo hita bei-bai nara, reu hasa nanaat sia naa.
13 Bu Ga: ina: ne soge amoga misini, amalu ilia bu Idibidi sogega asi. Amo esoga, Yousefe da Ya: igobe ea mano ilia eya esala, amo e da ilima olelei. Amalalu, Idibidi ouligisu dunu da Yousefe ea sosogo fi dawa: i dagoi.
Ara hasa basa ma, ara baliꞌ. Ara raa hendi basa nanaat ra ma, Yakob denu se reu hasa seluꞌ sia Masir. Dei de Yusuf feꞌe nafadꞌe se nae, eni sira odꞌi bonggi na. Ma fee mane Masir a nahine se.
14 Amalalu, Yousefe da Ya: igobe amola ea fi dunu huluane (dunu huluane da 75), ilia Idibidi sogega fimusa: misa: ne sia: i.
Basa naa ma, Yusuf noꞌe ama na no odꞌi-aꞌa nara lali Masir reu. Basa se atahori hitu nulu lima.
15 Ya: igobe amola ea mano huluane, da Idibidi sogega doaga: i. Amo soge ganodini ilia bogoi.
De Yakob se lali Masir reu. Basa de, hita bei-baꞌi nara mate mia naa.
16 Ilia da: i hodo huluane ilia Siegeme sogega gaguli asili, uli dogoi musa: A:ibalaha: me da Ha: imo fi ilima muniga bidilai, amo ganodini sali dagoi.
Dꞌoo na seli dei de, ara rendi baliꞌ bei-baꞌiꞌ ra rui nara risiꞌ kambo Sikem. Ara raꞌoi ruiꞌ naa ra sia mamana rates fo maꞌahulu na baꞌi Abraham hasa mia Hemor tititi-nonosi nara.”
17 Asili, Gode Ea musa: A:ibalaha: mema ilegei eso da gadenenewane doaga: loba, ninia aowalalia Idibidi soge ganodini ilia idi da bagade heda: i dagoi ba: i.
Stefanus olaꞌ nakandoo nae, “Basa ia ra dadꞌi, huu Lamatualain helu basa nae, dei fo Eni fee mamanaꞌ naa neu Abraham dadꞌi rae pusaka. Deka fai fo Lamatualain natetuꞌ helu-fuli Na naa, hita atahori Yahudi ra boe ramaheta sia rae Masir ena.
18 Hina bagade eno, e Yousefe ea hou hame dawa: su dunu da Idibidi ouligisu hawa: hamosu lai dagoi.
Leleꞌ naa, mane feuꞌ sa toꞌu parendaꞌ sia Masir. Te nda nahine Yusuf sa.
19 E da ninia aowalalima ogogole amola nimi bagadewane hamoi. E da ninia aowalali ilia mano dudubusa bogoma: ne, gadili hadigima: ne sia: i.
Maneꞌ naa tabꞌu-roroo hita atahori nara. Ma ana tuni-ndeni hita bei-baꞌi nara. Ana o parenda se no deres fo nggari hendi ana mana bꞌonggi feu nara, fo ara mate.
20 Amo esoga, Mousese da lalelegei. E da mano dudubusa ida: iwane ba: i. Oubi udiana amoga, ea ame da amo mano diasu ganodini ouligisu.
Leleꞌ naa, baꞌi Musa ina na bonggi e. Aꞌo na meulau na seli. Ama-ina na nda tungga maneꞌ a parenda na sa. Ara raꞌaboi raꞌafuniꞌ e sia ume losa fula telu.
21 Be amo mano ilia da diasu gadili ligisili, Idibidi hina bagade ea uda mano a: fini, Mousese ba: beba: le, ea fofoi. E da Mousese ea manodafa agoane esaloma: ne fofoi.
Basa ma ara nda afiꞌ raꞌafuniꞌ rala e sia ume sa ena, de mboꞌi hendiꞌ e. Te mane Masir ana feto na nita e, de naꞌabꞌoi e onaꞌ ana bonggi na.
22 Olelesu dunu da olelebeba: le, Mousese da Idibidi dunu ilia bagade dawa: su hou huluane lalegagui dagoi. E da bagade dawa: su amola gasa bagade hawa: hamosu dunu agoane asigilai.
Naa de atahori Masir ra ranori sira mahine nara basa se neu Musa. De ana dadꞌi atahori manaseliꞌ, mahineꞌ ma masiꞌet boe.
23 Mousese da lalelegele, ode 40 esalu, e da ea Isala: ili fidafa dunu ilia hou ba: musa: asi.
Musa too haa nulu boe ma, ana nae neu nahine atahori Israꞌel nara.
24 E da Idibidi dunu afae Isala: ili dunu afae bagadewane fananebe ba: i. Mousese da dabe imunusa: dawa: beba: le, Idibidi dunu medole legei.
Ana neu ma nita atahori Masir esa momoko atahori Israꞌel sa. Ana neu tulun eni atahori na, ma nisa atahori Masir a.
25 (Gode da Mousese ea loboga Isala: ili dunu ilia se dabe iasu diasu logo doasimu amo Mousese da dawa: i galu. Amola Isala: ili dunu da amo hou asigiwane dawa: mu, e da dawa: i galu. Be ilia da hame dawa: i.)
Ana duꞌa nae neꞌo atahori nara bubꞌuluꞌ Lamatualain denu eni, fo neu tulu-fali se mia sususaꞌ. Te ara nda feꞌe bubꞌuluꞌ sa.
26 Golale, eso enoga, e da Isala: ili dunu aduna ela gegenanebe ba: i. E da ela olofoma: ne, elama amane sia: i, ‘Alia nabima! Alia da Isala: ili fi dunu. Amaiba: le, abuliba: le gegesala: ?’
Mbila ma, Musa neu seꞌu seluꞌ atahori nara. Ana nita atahori nara rua rafetu. De ana sobꞌa nadꞌameꞌ ruꞌa se nae, “Wee! Hei ruꞌa nggi, odꞌi-aꞌa. Te taꞌo bee de mifetu taꞌo ia?”
27 Be Isala: ili dunu afadafa, e da eno dunuma osa: le heda: musa: dawa: beba: le, ougiliwane Mousese fulifasi. ‘E amane adole ba: i, “Di da ninima ouligisu esalabala? Di da ninima fofada: su dunula: ?
Te atahori mana momoko nonoo na timba baꞌi Musa nisiꞌ suuꞌ neu, de nae, ‘Seka soꞌu nggo dadꞌi hai malangga ma? Ma seka soꞌu nggo dadꞌi hai mana maꞌetuꞌ dedꞌeat ma?
28 Di da aya Idibidi dunu medole legei, amo defele dia na medole legema: bela: ?’
Mbei ma ho mae misa au, onaꞌ ho misa atahori Masir a afis a, do?’
29 Amo sia: nababeba: le, Mousese da hobeale, Idibidi soge fisili, Midia: ne sogega fimusa: asi. Amo soge ganodini, ea dunu mano aduna lalelegei.
Musa rena taꞌo naa, ma ana fela lao hela Masir. Ana neu leo sia atahori Median ra nusa na. Basa ma, ana sao sia naa, de bonggi ana touꞌ rua.
30 Ode 40 gidigili, dunu hame esalebe hafoga: i soge Sainai Goumi gadenene, Mousese da a: igele dunu, ifa dunumunihadi laluga nenanebe ba: i be hame sui, amo ganodini ba: i.
Too haa nulu boe ma, Musa nisiꞌ mamana madꞌaꞌ esa deka no leteꞌ sa, naran lete Sinai. Sia naa Lamatualain ate Na esa mia sorga neu nandaa no e mia ai sia hau anaꞌ sa rala. Hau a nenelalanggeꞌ, te nda kadꞌe sa.
31 Fofogadigili, noga: le ba: musa: gini gadenene misini, Mousese da Gode Ea sia: nabi, amane,
Musa nita ma, ana ndii-ndiiꞌ a. Ana neu deka fo nae nahine saa sia naa. Aiboiꞌ ma, ana rena Lamatualain olaꞌ mia ai rala nae,
32 “Na da dia aowalalia Gode Esala. Na da A: ibalaha: me, Aisage amola Ya: igobe, ilima Gode Esala.” Mousese da beda: iba: le, yagugui. E da beda: iba: le, ba: mu higa: i galu.
‘Au ia, bei-baꞌi mara Lamatualain na. Baꞌim Abraham, Isak, ma Yakob beꞌutee neu Au.’ Musa rena ma, ana namatau de ao na nggeꞌe-nggeꞌe, ma nda nambarani botiꞌ mata na fo mete hau mana lalanggeꞌ naa sa.
33 Hina Gode da ema amane sia: i, “Dia emo salasu fadegama! Dia waha lela sogebi da hadigi soge!
Boe ma Lamatualain olaꞌ seluꞌ nae, ‘We Musa! Ho ririi sia rae meumareꞌ. De olu hendi laopei ma!
34 Na da Na fidafa ilia se nabasu Idibidi soge ganodini ba: lala. Na da ilia se nabasu dawa: beba: le, ilia se dabe iasu diasu logo doasima: ne doaga: i dagoi. Misa! Na da di Idibidi sogega asunasimu!”
Seꞌu te mae Au liliiꞌ Au atahori Israꞌel ngga sia Masir a. Hokoꞌ! Au feꞌe usunedꞌa se. Au bubꞌuluꞌ doidꞌoso nara ma rena hara hule-oꞌe nara. De Au ae mboꞌi se. Uma dei! Au ae denu baliꞌ nggo Masir muu.’
35 Isala: ili dunu fi da musa: Mousese higa: i galu. Ilia amane sia: i, `Nowa da di ninima ouligisu amola fofada: su dunu hamobela: ?’ Be Isala: ili fi ilia se dabe iasu diasu logo doasima: ne amola ilima ouligisu hamoma: ne, Gode da Mousese asunasi dagoi. A: igele amo da ifa dunumuni laluga nenanebe amo ganodini ba: i, e da Mousese fidisu.
No taꞌo naa, Lamatualain natudꞌu ao Na mia ai rala ma parenda Musa fo baliꞌ Masir neu. Lamatualain dudꞌu e neu mboꞌi atahori Israꞌel mia doidꞌoso nara. Musa ia, fo maꞌahulu na atahori ra ratane rae, ‘Seka soꞌu nggo dadꞌi hai malangga ma?’ Ia naa Lamatualain mana soꞌu e!
36 Mousese da ea fi ilima bisili asili, Idibidi soge yolesili, musa: hame ba: su gasa bagade hou Idibidi ganodini amola Maga: me Hano Wayabo ganodini, hamosu. Ode 40 amoga ilia da dunu hame esalebe wadela: i soge ganodini ahoanu, amo hou ba: su.
Basa naa boe ma, Musa baliꞌ Masir neu. Ana tao mana dadꞌiꞌ ra seli sia naa. Basa ma, ana no atahori Israꞌel ra lao hela Masir. Ara lao tungga Tasi Mbilas, ma laoꞌ ndule mamana rouꞌ ra losa too haa nulu.
37 Mousese da Isala: ili fi ilima amane sia: i, “Gode da na dilima asunasi amo defele E da Balofede dunu eno, dilia fi dunu, amo dilima asunasimu.”
Musa nafadꞌe atahori Israꞌel ra rae, ‘Dei fo Lamatualain soꞌu atahori sa sia hei taladꞌa ma, fo dadꞌi mana ola-ola Na, onaꞌ Ana soꞌu au ia.
38 Mousese da Isala: ili dunu ilia gilisisu wadela: i soge amo ganodini esalebe ba: i. E amola ninia aowalali, amola a: igele da Sainai Goumia ema sia: i, ilima gilisi. E da Gode Ea esalalalusu sia: ninima bu olelema: ne, lai dagoi.
Musa naꞌabꞌue no hita atahori Israꞌel nara sia mamana rouꞌ ra. Ana dadꞌi leleteꞌ fee hita bei-baꞌi nara ro Lamatualain ate Na mia sorga. Ate naa naꞌondaꞌ Lamatualain Dedꞌea-oꞌola Na neu Musa sia lete Sinai. Dedꞌea-oꞌolaꞌ naa, mana natudꞌu hita dala masodꞌaꞌ ndos.
39 Be ninia aowalali dunu da Mousese ea sia: hamedafa nabi. Ilia da ema hihini, bu Idibidi sogega sinidigimusa: dawa: i galu.
Mae taꞌo naa o, hita bei-baꞌi nara nda nau rena Musa sa. Ara nda simbo e sa, de rae baliꞌ Masir reu.
40 Amaiba: le, ilia da Elanema amane sia: i, ‘Dia ‘gode’ liligi ninima bisili masa: ne hahamoma! Mousese da Idibidi yolesili ninima bisili asi, be e da habila: ? Ninia hame dawa: !’
Basa naa ma, ara reu kokoe Harun rae, ‘Amaꞌ odꞌi na Musa no hai lao hela rae Masir. Te ia naa, hai nda bubꞌuluꞌ ana sia bee saꞌ boe. Dadꞌi hai moꞌe fo amaꞌ tao fee hai sosonggoꞌ, fo ana mana nalalao hai.’
41 Amalalu, ilia ogogosu ‘gode’ loboga hamoi liligi bulamagau gawali agoaila hamone, ilima gobele salasu hou hamoi. Ilia loboga hamoi liligi ilima nodone sia: ma: ne, lolo nabe bagade hamosu.
De ara tao sosonggoꞌ, mata na onaꞌ sapi anaꞌ. Ara tunu-hotu banda ma feta-dote fee sosonggoꞌ a. Ara maꞌahee ro saa fo sira tao ao nara.
42 Amaiba: le, Gode da Ea dunu fi fisili asili, ilia gasumuni ilima sia: ne gadoma: ne, Gode da fisi dagoi. Amo hou da balofede buga amo ganodini dedei diala, amane, ‘Isala: ili fi dunu! Dilia ode 40 amoga wadela: i sogega ahoanu, ohe fi bagohame medole, gobele salasu hou hamosu. Be dilia da Nama nodone dawa: ma: ne hame hamoi.
Lamatualain nita taꞌo naa ma nasadꞌea se. De ara songgo sudꞌi a saa sia lalai onaꞌ relo, fulan, ma nduuꞌ. Onaꞌ o Lamatualain hela se taꞌo a naa ena. Naa ndaa no saa fo Lamatualain mana ola-ola nara suraꞌ mia dalahulu na rae, ‘We! Atahori Israꞌel re! To haa nulu hei laoꞌ ndule mamana rouꞌ ra, ma tunu-hotu banda fo beꞌutee neu Au, do, neu se?
43 Be dilia ogogosu ‘gode’ Moulege ea abula diasu amola ogogosu ‘gode’ loboga hamoi liligi ea dio amo Lefa: ne – gasumuni hina dunu - amo aguni asi. Amo ogogosu ‘gode’ liligi dilia loboga hamone, ilima nodone sia: ne gadoi. Amaiba: le, dilia soge fisimusa: , Na da dili Ba: bilone moilai bai bagade baligima: ne, soge enoga masa: a:ne, mugululi sefasimu.’
Hei nda koa-kio Au sa! Tungga fai hei songgo neuꞌ a sosonggo mara. Hei hiiꞌ a masoꞌ kalua nitu Molok ume sosonggo na. Hei o hii songgo nduuꞌ esa nitu na, naran Refan. Dadꞌi hei hiiꞌ a songgo neu saa fo hei tao ao mara! Dei fo Au nggari nggi miꞌidꞌodꞌooꞌ seli Babel mi’.
44 Ninia aowalali da wadela: i hafoga: i sogega ahoanoba, Gode Ea Abula Diasu (Da: bena: gele-amo ganodini Gode Ea Gousa: su Sema Gagili amola Gode Ea Sema igi da: iya dedei dialebe ba: i) aguni asi. Amo abula diasu, Gode Ea Mousesema adoi, amo defele ilia hamoi dagoi.
Stefanus olaꞌ nakandoo nae, “Lamatualain natudꞌu baꞌi Musa mamana Hule-Oꞌeꞌ esa rupa na. De Musa se rafefela Lalaat Hule-Oꞌeꞌ esa mia banda rouꞌ no temeꞌ tungga rupaꞌ naa. Basa naa ma, atahori Israꞌel ra reu hule-oꞌe neu Lamatualain sia naa. Mete ma ara lali mamanaꞌ, naa ara ofe Lalaat Hule-Oꞌeꞌ a, ara paꞌa e, de rendi e nisi ꞌ mamana feuꞌ. Losa naa, ara rafefela seluꞌ Lalaat a.
45 Fa: nowane, ninia aowalali da Yosiuama fa: no bobogele, ilia Ga: ina: ne soge huluane lalegagui. Gode da hidadea amo soge fi huluane sefasi. Amo esoga, ilia da Da: bena: gele Abula Diasu aguni asi. Da: bena: gele Diasu da Isala: ili soge amo ganodini dialu, Da: ibidi ea eso doaga: i.
Dꞌodꞌoo ma, leleꞌ Yosua se ratati ro atahori feaꞌ sia nusa Kanaꞌan ma, Lamatualain oi hendi atahori naa ra. Basa de, Lamatualain babꞌanggi nusaꞌ naa neu hita bei-baꞌi nara. Leleꞌ ara rambas rala nusaꞌ naa, ara o rendi Lalaa Hule-Oꞌe a neu boe. Lalaat a nambariiꞌ sia naa losa mane Daud toꞌu parendaꞌ.
46 Gode da Da: ibidima hahawane galu. Da: ibidi da Ya: igobe ea Godedafa amo da diasu ganodini esaloma: ne, diasu gagumusa: Godema adole ba: i.
Mane Daud ia, hule-oꞌe neu Lamatualain onaꞌ hita baꞌi Yakob na no ume isi nara. Daud tao namahoꞌo Lamatualain rala Na, de Lamatualain pala banggi fee ne papala-babꞌanggiꞌ. Daud o noꞌe Lamatualain fo eni mana nafefela Ume Hule-Oꞌe feuꞌ.
47 Be Soloumane hifawane da Gode Ea diasu gagui dagoi.
Te ana na Soleman mana nafefela Ume Hule-Oꞌe Huuꞌ a.
48 Be Gode Gadodafa da diasu amo dunu ea loboga hamoi liligi, amo ganodini hame esala. Balofede dunu ea sia: agoane dedei diala: ,
Hita bubꞌuluꞌ tae, Lamatualain leo sia mamanaꞌ nanarun seli. Ana nda leo sia ume fo atahori taoꞌ sa. Huu maꞌahulu na, mana ola-ola Na esa suraꞌ hela rae,
49 `Hina Gode da amane sia: sa, Na fisu da Hebene, Na emo ligisisu da osobo bagade. Na ganodini esaloma: ne adi diasu gaguma: bela: ? Na da adi sogebi amoga esaloma: bela: ?
‘Lalai a, Au kadera parenda ngga. Raefafoꞌ a, Au ei tatabu ngga. Taꞌo bee de hei mae mifefela ume esa nandaa Au leo sia naa? Nda bisa sa.
50 Amo liligi huluane Nisu Na hamoi, amo dilia hame dawa: bela: ?’”
Te lalai no raefafoꞌ isi na, Au mana uꞌudꞌadꞌadꞌiꞌ!’”
51 Sidibene bu amane sia: i, ‘Dilia dogo da igi agoane hamoi. Dilia dogo da Gode Ea hou hamedafa dawa: Gode Ea sia: hamedafa naba. Dilia da dilia aowalalia hou defele lalegagui dagoi. Eso huluane dilia Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala Ema gegenana.
Stefanus olaꞌ seluꞌ, ma bua se nae, “Hei langga fatu mara seli! Onaꞌ atahori nda mana rahine Lamatualain sa, ma nda nau rena E sa. Hei akaꞌ labꞌan E, onaꞌ bei-baꞌiꞌ mara mana rasadꞌea E. Ia naa hei feꞌe mae labꞌan Dula-dale Meumare Na, do?
52 Dilia aowalali da balofede dunu huluanedafa ilima se bagade iasu. Amo dunu da musa: Gode Ea Ida: iwane Hawa: Hamosu Dunu da misunu sia: i, be dilia amo huluane medole legei dagoi. Amola wali, amo misi Dunu Yesu Gelesu dilia hohonone, medole legei dagoi.
Hei bei-baꞌi mara raꞌasususaꞌ Lamatualain mana ola-ola Nara. Mifadꞌe sobꞌa: mana ola-olaꞌ bee fo ara nda raꞌasususaꞌ e sa? Nda hambu sa, to? Maꞌahulu na mana ola-olaꞌ Nara rafadꞌe memaꞌ oi, Lamatualain nae haitua Atahori Meumare Na. Te hei bei-baꞌi mara risa Lamatualain mana ola-olaꞌ nara. Losa hei o sangga dalaꞌ pake atahori feaꞌ fo risa Lamatualain Atahori Meumare Na.
53 Gode Ea Sema huluane, a:igele ilia da ninima i liligi, dilia huluane gega naba, be hamedafa hamosa!”
Lamatualain ate Nara mia sorga o rendi basa atoran adat fo Lamatualain nae fee hita, te hei nda toe sa.”
54 Gasolo dunu da Sidibene ea sia: nababeba: le, ougi bagade ba: i. Ougiba: le, ilia lafi gagamui.
Atahori mana endoꞌ sia mamana nggero dedꞌeat a rena Stefanus oꞌola na, ma rahine rae ana fee salaꞌ neu se. De rala nara mera ma rangginggio.
55 Be Sidibene, ea dogo Gode Ea A: silibu amoga nabaiba: le, ea si ba: le gadole, Gode Ea hadigi amola Yesu da Gode Ea afodafa amo dafulili lelebe ba: i.
Te Lamatualain Dula-dale Meumare Na dai Stefanus ena. Ana oroꞌa mete lalai a. De nita Lamatualain mandete-masaꞌan, no Lamatuaꞌ Yesus nambariiꞌ sia Lamatualain bobꞌoa ona Na, sia mamana nenefee hadat naa.
56 “Ba: ma!” e sia: i. “Na da Hebene doasili, Dunu Egefe, Gode Ea lobodafadi dafulili lelebe ba: sa!”
Ana olaꞌ nae, “Ama nggare. Au ita lalai a sii, ma Atahori Matetuꞌ a nambariiꞌ sia mamana nenefee hadat sia Lamatualain bobꞌoa ona Na.”
57 Gasolo dunu da ha: giwane halasu. Ilia ge ilia da loboga ga: si. Amalalu ilia Sidibenema hehenane, gagulaligili,
Atahori mana endoꞌ sia naa ra rena ma, ara oꞌoo ndiki nara. Ara nggasi denu Stefanus oꞌoo bafa na. Basa se teteek fo rae aꞌame Stefanus.
58 moilai bai bagade gagoi gadili galadigili, igiga medoi. Ba: su dunu ilia abula fadegale, ayeligi dunu ea dio amo Solo, amo ouligima: ne ema i.
Ara lea rendi e nisiꞌ kota a deaꞌ. Sakasi ra olu badꞌu nara, de fee ana soruꞌ esa nara na Saulus toꞌu. Ana dadꞌi sira mana natatale na. Boe ma reu mbia Stefanus.
59 Ilia da mae yolesili, Sidibene igiga medolaloba, Sidibene da Hina Yesuma amane wele sia: i, “Hina Yesu Gelesu! Dia na a: silibu lama!”
Ara feꞌe mbia Stefanus, ma ana randu nahereꞌ nae, “Lamatuaꞌ Yesus! Au fai ngga deka ena. Simbo mala au!”
60 E da muguni bugili, ha: giwane wei, “Hina Gode! Amo ilia wadela: i hou wali hamoi, Dia gogolema: ne olofoma!” Amo sia: nu, e da bogoi.
Boe ma ana naꞌaloli napadilu neu lululangga na, de randu nahereꞌ seluꞌ nae, “Amaꞌ, afiꞌ fee se lemba-dꞌoi salaꞌ ia!” Basa ma, hahae na etu, ma ana mate.

< Asunasi Dunu Ilia Hou 7 >