Veprat e Apostujve 23

1 Pali, duke shikuar nga sinedri, tha: “Vëllezër, deri në këtë unë jam sjellë përpara Perëndisë me ndërgjegje krejt të mirë”.

Pavel, uitându-se cu stăruință la consiliu, a zis: “Fraților, până astăzi am trăit înaintea lui Dumnezeu cu toată conștiința împăcată”.

2 Kryeprifti Anania u dha urdhër atëherë atyre që ishin pranë tij ta godisnin në gojë.

Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el să îl lovească peste gură.

3 Atëherë Pali i tha: “Perëndia do të të godasë ty, o mur i zbardhur. Ti je ulur të më gjykosh sipas ligjit dhe, duke e nëpërkëmbur atë, jep urdhër të më godasin”.

Atunci Pavel i-a zis: “Dumnezeu te va lovi, zid albit! Stai tu să mă judeci după lege și poruncești să fiu lovit contrar legii?”

4 Dhe ata që ishin të pranishëm thanë: “E fyen ti kryepriftin e Perëndisë?”.

Cei ce stăteau de față ziceau: “Voi defăimați pe marele preot al lui Dumnezeu?”

5 Pali u përgjigj: “Nuk e dija, o vëllezër, se është kryeprift, sepse është shkruar: “Ti nuk do të flasësh keq për princin e popullit tënd””.

Pavel a zis: “Nu știam, fraților, că este mare preot. Căci este scris: “Să nu vorbești de rău despre un conducător al poporului tău”.”

6 Pali, pra, duke ditur se një pjesë ishte nga saducenj dhe tjetra nga farisenj, i thirri sinedrit: “Vëllezër, unë jam farise, bir farisenjsh; për shkak të shpresës dhe të ringjalljes të së vdekurve unë po gjykohem”.

Dar Pavel, văzând că o parte erau saduchei, iar cealaltă farisei, a strigat în consiliu: “Bărbați și frați, eu sunt fariseu, fiu de farisei. Cu privire la speranța și la învierea morților sunt judecat!”

7 Sapo tha këtë, lindi një grindje ndërmjet farisenjve dhe saducenjve, dhe kuvendi u përça;

După ce a spus acestea, s-a iscat o ceartă între farisei și saduchei, și mulțimea s-a dezbinat.

8 sepse saducenjtë thonë se nuk ka ringjallje, as engjëll, as frymë, ndërsa farisenjtë pohojnë edhe njërën dhe tjetrën.

Căci saducheii spuneau că nu există nici înviere, nici înger, nici duh; dar fariseii mărturisesc toate acestea.

9 Atëherë u bë një zhurmë e madhe. Skribët e palës së farisenjve u çuan në këmbë dhe protestonin duke thënë: “Ne nuk gjejmë asgjë të keqe te ky njeri; dhe nëse i ka folur një frymë ose një engjëll të mos luftojmë kundër Perëndisë”.

S-a stârnit o mare zarvă și unii dintre cărturarii din partea fariseilor s-au ridicat în picioare și se certau, zicând: “Noi nu găsim nimic rău în omul acesta. Dar dacă un duh sau un înger i-a vorbit, să nu ne luptăm împotriva lui Dumnezeu!”

10 Dhe duke qenë se grindja po shtohej, tribuni, nga druajtja se mos Pali bëhej copa-copa prej tyre, u dha urdhër ushtarëve të zbresin dhe ta heqin nga mesi i tyre, dhe ta çojnë përsëri në fortesë.

Când s-a iscat o mare ceartă, comandantul, temându-se ca Pavel să nu fie sfâșiat de ei, a poruncit ostașilor să se coboare, să-l ia cu forța dintre ei și să-l ducă în cazarmă.

11 Një natë më pas, Zoti iu shfaq atij dhe tha: “Pal, kurajo, sepse sikurse ke dhënë dëshmi për mua në Jeruzalem, ashtu duhet të dëshmosh edhe në Romë”.

În noaptea următoare, Domnul a stat lângă el și i-a zis: “Înveselește-te, Pavel, căci, după cum ai mărturisit despre Mine la Ierusalim, tot așa trebuie să mărturisești și la Roma.”

12 Kur zbardhi dita, disa Judenj kurdisën një komplot duke u lidhur me betim që të mos hanë dhe të mos pinë derisa të kenë vrarë Palin.

Când s-a făcut ziuă, unii dintre iudei s-au unit și s-au legat cu un blestem, zicând că nu vor mânca și nu vor bea nimic până ce nu vor omorî pe Pavel.

13 Ata që kishin bërë këtë komplot ishin më tepër se dyzet.

Erau mai mult de patruzeci de persoane care făcuseră această conspirație.

14 Ata u paraqitën para krerëve të priftërinjve dhe para pleqve dhe thanë: “Ne jemi lidhur me betim të mos vëmë gjë në gojë, derisa të vrasim Palin.

Ei au venit la preoții cei mai de seamă și la bătrâni și au zis: “Ne-am legat sub un mare blestem să nu gustăm nimic până nu-l vom ucide pe Pavel.

15 Ju, pra, me sinedrin, i bëni një kërkesë tribunit që t’jua sjellë nesër, gjoja se doni ta hetoni më thellë çështjen e tij; dhe ne, para se të afrohet, do të jemi gati ta vrasim”.

Acum, deci, voi, împreună cu consiliul, informați comandantul că mâine trebuie să vi-l aducă la voi, ca și cum ați avea de gând să judecați mai exact cazul lui. Noi suntem gata să-l omorâm înainte de a se apropia.”

16 Por djali i motrës së Palit, si e mori vesh kurthin, rendi në fortesë dhe, mbasi hyri, i tregoi Palit.

Dar fiul surorii lui Pavel a auzit că stau la pândă, a venit și a intrat în cazarmă și a anunțat pe Pavel.

17 Atëherë Pali thirri një nga centurionët pranë vetes dhe i tha: “Çoje këtë djalë tek kryemijëshi, sepse ka diçka për t’i thënë”.

Pavel a chemat pe unul dintre centurioni și a zis: “Duceți-l pe acest tânăr la comandant, căci are ceva să-i spună.”

18 Atëherë ai e mori dhe e çoi tek kryemijëshi dhe tha: “Pali, i burgosuri, më thirri dhe m’u lut të të sjell këtë djalë, sepse ka diçka për të të thënë”.

L-a luat, l-a dus la comandant și i-a zis: “Pavel, prizonierul, m-a chemat și m-a rugat să-ți aduc pe acest tânăr. El are ceva să-ți spună”.

19 Atëherë kryemijësi e kapi për dore, e mori mënjanë dhe e pyeti: “Çfarë ke për të më thënë?”.

Comandantul l-a luat de mână și, ducându-se la o parte, l-a întrebat în particular: “Ce ai să-mi spui?”

20 Ai tha: “Judenjtë janë marrë vesh që të të kërkojnë që nesër ta nxjerrësh Palin poshtë, në sinedër, se gjoja dashkan ta hetojnë më thellë çështjen e tij.

Și a zis: “Iudeii au căzut de acord să te roage să aduci mâine pe Pavel la sfat, ca și cum ar fi vrut să se intereseze mai bine de el.

21 Prandaj ti mos ua vër veshin, sepse më shumë se dyzet burra nga ata kanë ngritur kurth kundër tij, sepse janë zotuar duke u lidhur me betim, të mos hanë e të mos pinë, derisa ta kenë vrarë; dhe tani janë gati dhe presin që ti t’ua lejosh atyre”.

De aceea, nu le ceda, pentru că îl pândesc mai mult de patruzeci de oameni care s-au legat cu un blestem să nu mănânce și să nu bea nimic până nu-l vor ucide. Acum sunt gata, așteptând promisiunea din partea ta.”

22 Tribuni, pra, e la të shkojë djalin, duke e urdhëruar që të mos i tregojë kurrkujt se e kishte vënë në dijeni për këto gjëra.

Și comandantul a lăsat pe tânăr să plece, și i-a zis: “Să nu spui nimănui că mi-ai descoperit aceste lucruri.”

23 Pastaj thirri dy centurionë dhe u tha: “Bëni gati që nga ora tre e natës dyqind ushtarë, shtatëdhjetë kalorës dhe dyqind shtizëmbajtës, për të shkuar deri në Cezare”.

A chemat la el doi dintre centurioni și le-a zis: “Pregătiți două sute de ostași, ca să meargă până la Cezareea, cu șaptezeci de călăreți și două sute de oameni înarmați cu sulițe, la ceasul al treilea din noapte”.

24 Dhe u tha të bëjnë gati kuajt që ta hipte Pali dhe ta çonin shëndoshë e mirë te qeveritari Feliks.

Le-a cerut să pună la dispoziție niște călăreți, ca să-l urce pe Pavel pe unul dintre ei și să-l ducă în siguranță la Felix, guvernatorul.

25 Ai shkroi një letër me këtë përmbajtje:

Și a scris o scrisoare astfel: “Și a scris o scrisoare ca aceasta:

26 “Klaud Lisia, qeveritarit shumë të shkëlqyeshëm Feliks, shëndet.

“Claudius Lysias către cel mai bun guvernator Felix: “Salutări.

27 Ky njeri ishte kapur nga Judenjtë që ishin gati ta vrisnin, kur ia mbërrita unë me ushtarët dhe e lirova, sepse mora vesh se ishte qytetar romak.

“Omul acesta a fost prins de iudei și era pe cale să fie omorât de ei, când am venit cu ostașii și l-am salvat, aflând că este roman.

28 Dhe, duke dashur të di fajin për të cilin e akuzonin, e nxora para sinedrit të tyre.

Dorind să aflu cauza pentru care îl acuzau, l-am adus jos la consiliul lor.

29 Përfundova se e kishin akuzuar për çështje që lidheshin me ligjin e tyre dhe që ai nuk kishte asnjë faj që të meritonte vdekjen e as burgimin.

Am găsit că era acuzat în legătură cu chestiuni legate de legea lor, dar nu era acuzat de nimic vrednic de moarte sau de închisoare.

30 Dhe, kur më njoftuan për kurthin që Judenjtë i ngritën këtij njeriu, ta nisa menjëherë, duke u dhënë urdhër paditësve të parashtrojnë para teje ankimet që kanë kundër tij. Qofsh me shëndet!”.

Când mi s-a spus că iudeii îl pândesc, l-am trimis imediat la voi, însărcinându-i și pe acuzatorii lui să aducă înaintea voastră acuzațiile lor împotriva lui. Rămas bun!”

31 Ushtarët, pra, sipas urdhrit të dhënë, morën në dorëzim Palin dhe e çuan natën në Antipatridë.

Soldații au luat pe Pavel și, după porunca lor, l-au dus noaptea la Antipatris.

32 Të nesërmen, pasi ua lanë si detyrë kalorësve të shkojnë me të, u kthyen në fortesë.

Dar a doua zi au lăsat călăreții să meargă cu el și s-au întors la cazarmă.

33 Ata, pasi arritën në Cezare dhe ia dorëzuan letrën qeveritarit, i paraqitën edhe Palin.

Când au ajuns la Cezareea și au predat scrisoarea guvernatorului, i-au prezentat și lui Pavel.

34 Mbasi e lexoi letrën, qeveritari e pyeti Palin nga ç’krahinë ishte; dhe, kur mori vesh se ishte nga Kilikia,

După ce a citit-o, guvernatorul a întrebat din ce provincie este. Când a înțeles că era din Cilicia, a spus:

35 i tha: “Unë do të të dëgjoj kur të mbrrijnë edhe paditësit e tu”. Dhe urdhëroi që ta ruanin në pretoriumin e Herodit.

“Te voi asculta pe deplin când vor sosi și acuzatorii tăi”. El a poruncit să fie ținut în palatul lui Irod.